Constanța: La doi ani după reabilitarea cu fonduri europene, străzile din centrul istoric s-au deteriorat din cauza traficului auto intens. Primăria vrea să redea zona pietonilor

La numai doi ani după reabilitarea cu fonduri europene, o investiție de 38 milioane lei, dalele de pe străzile din centrul istoric al Constantei au început să sară, iar locul arată ca după bombardament. De vină este traficul rutier, spun autoritătile. După pavare, Primăria Constanța nu a restricționat circulația mașinilor în zona, deși acest tip de pavaj este destinat în principal circulației pietonale. Abia acum administrația locală a pus în dezbatere un proiect pentru restricționarea traficului auto, care ar putea fi pus în aplicare din toamnă. Primarul Decebal Făgădău a declarat pentru justitiecurata.ro că lucrarea se află în garanție, iar reparațiile vor fi făcute după ce zona va fi pietonală.

By Andreea Pavel, in Orașul Uitat on .

INTERVIU. Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „Preşedinţia Consiliului UE este un test pentru România, la zece ani de la aderare”

Prezentă, pentru câteva zile, la Constanţa, cu ocazia Târgului de carte Gaudeamus, ajuns, vara aceasta, la ediţia cu numărul 100, Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, vorbeşte, într-un interviu dat Adei Codău, despre cât de importantă va fi, pentru România, preluarea preşedinţiei Consiliului UE, despre schimbările majore prin care a trecut, în cei zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România, dar şi despre valorile fundamentale ale construcţiei europene, la care este nevoie să se revină în cazul unor crize precum criza migraţiei.

By Ada Codau, in Jurnalisti in Serviciul Public on .

Galaţi: Ultimul hangar al aviaţiei militare ar putea fi demolat de Primărie pentru a face loc unui parc

Singura dovadă că oraşul Galaţi a existat, cândva, pe harta aviaţiei româneşti – ultimul hangar al aviaţiei militare – ar putea fi ras de pe faţa pământului, aşa cum au fost demolate, în 2013, hangarele aeroportului civil. Impozanta construcţie, situată la intersecţia străzilor Basarabiei – Anghel Saligny, slujeşte acum pe post de service auto Serviciului Public de salubritate Ecosal, iar în loc de avioane adăposteşte maşini şi pubele de gunoi. Primăria vrea să amenajeze acolo un parc.

Primăria municipiului Galaţi susţine că nu a luat încă o decizie irevocabilă privind păstrarea sau demolarea hangarului. „Analizăm cel puţin trei posibilităţi de dezvoltare a zonei”, ne-a declarat primarul oraşului, Ionuţ Pucheanu.

By Anca Melinte, in Orașul Uitat on .

Palatul Braunstein – pericol public în centrul Iașului. Primăria a ratat reabilitarea cu fonduri europene dintr-un motiv banal

Una dintre clădirile-emblemă ale municipiului Iași, Palatul Braunstein, situat în zona zero a orașului, stă să cadă. La cutremurul din septembrie 2016, bucăți din clădire au căzut pe trotuar și doar hazardul a făcut ca nimeni să nu fie rănit. Monumentul istoric a fost inclus pe lista proiectelor pentru care municipalitatea ieșeană spera să obțină finanțare europeană. O cale de acces comună cu alți proprietari a dus la respingerea proiectului.

By Ionut Benea, in Orașul Uitat on .

Teatrele din Est-primul mare proiect cultural european

Suntem la sfârşitul secolului al XIX-lea. Parisul explodează, în Montmartre se cântă şi dansează noapte de noapte. La concursul pentru construirea operei din Paris participă 171 de arhitecţi. Întreaga Europă trăieşte frenetic. Şi în Viena, mai sobră de felul ei, mai gravă, se trezesc fiorii artei vii, orgoliile. Începe concurenţa între „capitalele culturale”. Paris sau Viena? Din efervescenţa acestei epoci şi din iubirea târzie a unui împărat pentru o actriţă se naşte primul „proiect cultural european” în care a intrat şi România. Iar ce s-a întâmplat atunci va rămâne, pentru multă vreme, o splendidă excepţie.

By Hurezean Ruxandra, in Orașul Uitat on .

Ce clădiri monument istoric în stare de degradare se află în administrarea RAAPPS în București. Regia spune ca a început demersurile pentru reabilitarea lor

11 clădiri din București aflate în administrarea RAAPPS (Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat) sunt în stare de degradare, necesitând lucrări de reabilitare a fațadelor, 7 dintre acestea fiind clădiri monument istoric, potrivit unui răspuns furnizat de instituție la solicitarea Justițiecurată.ro. Unele dintre acestea se află 100% în administrarea RAAPPS, iar Regia spune că a întreprins deja demersuri pentru reabilitarea fațadelor acestora, în timp ce pentru altele este necesar acordul coproprietarilor pentru reabilitare.

By Alina Neagu, in Orașul Uitat on .

Câmpulung-Muscel: Despre Vila Golescu sau cum poate fi salvată o clădire de patrimoniu prin implicare civică

Vila Golescu din Câmpulung-Muscel a fost restaurată şi reintrodusă în circuitul turistic, povestea ei fiind un exemplu fericit despre cum poate fi salvată o clădire de patrimoniu cu bunăvoinţă şi implicare civică. În 2002, Irina Golescu, proprietara clădirii, donează casa cu tot ce se află în interior Fundaţiei Pro Patrimonio deoarece nu mai avea posibilitatatea să întreţină locul. Cu ajutorul donaţiilor şi voluntarilor, imobilul şi frumosul parc din jur au fost restaurate şi au devenit o atracţie turistică.

By Catiusa Ivanov, in Orașul Uitat on .

Conacul Petre P. Carp din Țibănești, salvat de la ruină de un proiect dedicat meșteșugurilor și patrimoniului

Conacul marelui om de stat Petre P. Carp din Țibănești, județul Iași, trăiește din nou vremuri fericite. În anul 2005, monumentul istoric restituit moștenitorilor era o veritabilă ruină: fără uși, geamuri, sobe și cu fațada distrusă. Deși la retrocedare nu au primit și parcul din jurul conacului, noii proprietari au trecut imediat la lucru. Dintr-o locație pustie, în paragină, moștenitorii au transformat conacul într-un adevărat nucleu de promovare a meșteșugurilor și patrimoniului. Proiectul cultural «Țibănești» captează, în fiecare an, interesul a zeci de studenți din București și Iași, ONG-uri din țară și străinătate.

By Danut Ciobanu, in Orașul Uitat on .

Vrancea: Castelul Sihleanu, unde a poposit Regele Carol I, material de construcție pentru CAP-ul sătesc

Regimul comunist a pus la pământ cu buldozerul nu doar clădiri impresionante din orașele Vrancei, dar a mutilat definitiv și un castel cochet, în sudul județului, în comuna Sihlea. Aici, în secolul al XIX-lea, a fost reședința Sihlenilor, iar după naționalizare, comuniștii au fost de părere că turnul castelului și etajul, vizibile din tren, aduceau un afront clasei muncitoare și le-au demolat, cărămida fiind folosită la construcția fostului CAP din comună, după cum povestesc bătrânii satului. Acum, in ce a rămas din cladire funcționeaza o școală gimnazială. Autoritățile locale au încercat, în anii din urmă, să obțină fonduri de la Guvernul Norvegiei, pentru restaurare, însă fără succes.

By Catalin Stancu, in Orașul Uitat on .

Conacul Rosetti-Balș a ajuns în paragină, din cauză că nu au mai fost bani pentru câteva coli de tablă

Conacul Rosetti-Balș, din satul Pribești, județul Vaslui, este un alt exemplu nefericit de ruinare a unui monument istoric. Deși a beneficiat de o serie de lucrări de consolidare, conacul este, în prezent, în paragină. Ministerul Culturii nu a mai avut bani și, în anul 2000, a sistat lucrările de restaurare începute în perioada 1991. Practic, a mai rămas nefinalizată o parte din acoperiș pe unde, în ani, apa s-a infiltrat în subsolul clădirii și a declanșat deteriorarea rapidă a imobilului.

By Danut Ciobanu, in Orașul Uitat on .