„America first”, dar rămânem împreună în lupta anticorupție

Aflată într-o vizită oficială la Galaţi, Adjuctul Șefului Misiunii Diplomatice SUA la Bucureşti, Abigail Rupp, a acordat un interviu jurnalistului Ovidiu Amălineri, de la publicația „Viața liberă”, în care a abordat unele din temele fierbinţi aflate pe agenda publică, precum securitatea regională, mediul de afaceri şi relaţiile economice bilaterale, statul de drept şi lupta anticorupţie.

By , in Orașul Uitat on . Tagged width: , , , , ,

Redăm, mai jos, fragmente din interviu. Pentru varianta integrală, click aici.

– Recent s-au împlinit 20 de ani de parteneriat strategic între România şi SUA. Care credeţi că a fost cea mai mare realizare în această perioadă?

– Parteneriatul a fost iniţiat pornind de la interesele de securitate. De altfel, acestea au reprezentat, în ultimii 20 ani, partea cea mai consistentă a parteneriatului. În termeni ai succesului, România s-a alăturat NATO şi a crescut colaborarea cu partenerii regionali din UE. Cred că sunt realizări foarte importante. România este, de asemenea, dedicată atingerii obiectivului NATO de a aloca 2 la sută din PIB pentru Securitate şi Apărare. Şi trebuie să spunem din nou: un parteneriat puternic nu este atunci când o parte spune celeilalte părţi ce să facă, ci când ambele părţi sunt preocupate să analizeze împreună care sunt necesităţile în materie de securitate şi tot împreună susţin atingerea lor.

SUA, unul din marii… „investitori europeni”

– Conform datelor Registrului Comerţului (ONRC), investiţiile SUA în România ocupă abia locul 14 comparativ cu alte ţări, mult sub potenţialul economic real. Care sunt cauzele? Cum putem stimula mai mult relaţiile de afaceri?

– Prezenţa economică a SUA în România continuă, totuşi, să crească. În acest moment, participarea americană este de peste un miliard de dolari, ca şi capital subscris. Schimburile comerciale sunt în creştere. De exemplu, exporturile SUA în România au crescut cu 30 la sută anul acesta, iar exporturile româneşti în SUA au crescut cu 10 la sută. În plus, dacă luăm în calcul subsidiarele europene ale companiilor americane, atunci SUA este unul dintre cei mari… „investitori europeni” (valoarea totală a investiţiilor americane depăşeşte 20 miliarde de dolari, conform AmCham – n.r.). Prin urmare, chiar dacă oficial SUA este în clasamentul ONRC pe locul 14, în fapt, la modul practic, se află mult mai sus, dacă luăm în calcul subsidiarele.

– În ianuarie, unii lideri politici au acuzat companiile multinaţionale de incitare a mişcărilor de protest generate de Ordonanţa 13. În ce măsură astfel de acuzaţii au afectat mediul investiţional din România?

– Companiile au întotdeauna în vedere deciziile care se iau pentru a a-şi creşte succesul, profitul, sprijinul pentru investiţii. Orice companie este interesată – fie ea americană sau nu – de predictibilitate, stabilitate şi transparenţa. Prin urmare, companiile americane se uită exact la astfel de lucruri – dacă regimul de taxe e favorabil afacerilor, dacă guvernul sprijină investiţiile‚ dacă evoluţiile economice sunt predictibile. Orice „poveşti” în care se spune despre companiile străine că nu ar fi benefice pentru această ţară nu fac decât să descurajeze investiţiile. Şi cred că o parte a muncii noastre, la misiunea diplomatică, este de a lucra cu partenerii din România pentru a ne asigura că avem un mediu pozitiv pentru investitori.

– Au fost consecinţe directe ale unor declaraţii precum cele amintite?

– Nu am un exemplu care ar putea fi legat direct de astfel de declaraţii, dar sunt exact genul de factori pe care companiile îi iau întotdeauna în calcul în procesul de decizie.

Priorităţi în securitatea regională

– „America first” a fost privită cu îngrijorare în Est, inclusiv ca o renunţare de leadership din partea SUA în această zonă, în favoarea Rusiei. Cum s-ar traduce „America first” în relaţiile cu România?

– Una dintre modalităţile de a privi acest slogan este că fiecare ţară are o responsabilitate în a-şi susţine interesele. Şi unde lucrăm împreună, interesele noastre se întrepătrund. De exemplu, în termeni ai relaţiilor SUA – România, am căzut de acord asupra multor priorităţi şi obiective în chestiuni precum securitatea regională, în combaterea criminalităţii cibernetice, în respectarea drepturilor omului sau lupta împotriva corupţiei. Toate acestea sunt subiecte în care interesele naţionale SUA se întâlnesc cu interesele naţionale ale României. Şi pe asta ne concentrăm în relaţiile noastre.

– Altfel spus, „America first”, dar rămânem împreună.

– Cam aşa ceva.

– Se vorbeşte mult de achiziţiile de rachete Patriot sau avioane F16. Pe de altă parte, proiectul de construire a patru noi corvete militare – proiect de care este interesat şi SN Damen Galaţi – a intrat într-o fază de stagnare. Cum este percepută o astfel de situaţie de SUA, în calitate de partener NATO, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea securităţii colective la Marea Neagră?

– Colaborăm strâns cu partenerii din România în privinţa securităţii colective, dar depinde de experţii în securitate din România stabilirea priorităţilor pentru ţară, armată şi necesităţile de apărare. În acest moment, Guvernul României a decis că prioritatea trebuie să fie în apărarea antirachetă. Ceea ce are sens, dată fiind poziţia în regiune. Prin urmare, rolul nostru ca aliaţi NATO este de a lucra împreună la reuşita acestei strategii şi să susţinem România cu ce putem. În ceea ce priveşte corvetele – sunt multe iniţiative care pot susţine securitatea în Marea Neagră, dar depinde de Guvernul român de a decide care sunt priorităţile…

– Asistăm la ameninţări neconvenţionale, precum fenomenul „fake-news”, în unele cazuri fiind evidente acţiuni sistematice şi de amploare din partea unor state, precum Rusia, îndreptate împotriva altor state. Cum se poate răspunde la aceste acţiuni de sabotare a societăţilor democratice? De exemplu, se poate gândi, ca în NATO, o formă de „Articol 5” care să determine un răspuns comun la astfel de forme de agresiune?

– În sens clasic, „Articolul 5” se referă la o intervenţie armată. Desigur, nu este nevoie de aşa ceva în cazul unor campanii de dezinformare prin „fake-news”. Dar luăm în consideraţie ameninţările şi îngrijorările generate de acest fenomen. Pentru că, într-adevăr, este o formă de agresiune. Trăim într-o epocă a informaţiei şi este foarte important să ştim de unde vine această informaţie. Şi cât este de credibilă. Prin urmare, este un subiect care se discută la nivelul UE, NATO, între toţi partenerii, inclusiv România. Chiar acum, Ambasada SUA dezvoltă o serie de programe pentru jurnalişti, mediul universitar, privind o analiză critică a informaţiei. Dar un alt aspect este că fiecare dintre noi trebuie să conlucreze la a combate orice fals, orice tipuri de scenarii de felul acesta. Trebuie să luăm în consideraţie această ameninţare şi cu cât suntem mai mulţi cei ce putem face schimb de informaţii sau care putem răspunde la astfel de „fake-news”, cu atât mai bine, pentru a şti cu adevărat ce se întâmplă.

Justiţia, bat-o vina!

– Modul în care unii factori politici privesc „reforma în Justiţie” este cel puţin controversat, iar unele aspecte au dus inclusiv la schimburi de replici între unii reprezentanţi ai autorităţilor publice şi Ambasada SUA. S-a ajuns până la urmă la un limbaj comun? De ce proiectele ce privesc Justiţia din România sunt atât de importante, inclusiv din perspectiva Statelor Unite?

– Cred că totul se rezumă la ceea ce înseamnă să fii un bun partener. Ne dorim ca România să fie în continuare un model în regiune şi din acest motiv, atunci când Ministrul Justiţiei a venit cu o serie de propuneri privind legile Justiţiei, ne-am exprimat în mod foarte public îngrijorările legate de aceste propuneri. De asemenea, împreună şi cu alte misiuni diplomatice – Germania, UK – am solicitat Guvernului să se asigure că orice schimbare se va face cu o largă consultare a tuturor părţilor interesate. Pentru că, în esenţă, nu dorim ca vreo măsură luată să facă sistemul de Justiţie vulnerabil la influenţe politice.

– Lupta împotriva corupţiei s-a aflat şi pe agenda discuţiilor, din iunie, dintre preşedinţii Donald Trump şi Klaus Iohannis. De atunci, România a făcut progrese sau a regresat în privinţa măsurilor anticorupţie?

– DNA continuă să caute căi de a combate corupţia din România. Dar, în acelaşi timp, suntem îngrijoraţi de dificultăţile de la Ministerul Justiţiei. Dar este, totuşi, prea devreme pentru a ne pronunţa, pentru că încă discutăm la nivel de propuneri. Nu suntem singuri care va fi rezultatul final al acestor discuţii şi obiectivul nostru este de a ne asigura că dialogul va continua şi orice schimbare care se va face în sistemul de Justiţie nu va slăbi sau compromite progresele pe care România le-a făcut până acum.

– Ca observator independent, care este poziţia Ambasadei SUA în privinţa unei eventuale ridicări a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind România? Date fiind ultimele evoluţii privind statul de drept şi Justiţia, ar fi oportună o astfel de iniţiativă?

– Ca parte independentă de procesul de decizie, nu pot să vorbesc de modul de derulare a MCV. Dar cred că sunt obiective importante fixate prin acest mecanism şi România trebuie să continue pe această cale. Ultimul raport de evaluare pe MCV este destul de recent şi a fost interesant de văzut că echipa care a redactat acest raport a punctat acelaşi gen de îngrijorări pe care le-am semnalat şi noi privind modul în care se abordează reformele din Justiţie.

– Prin urmare, ridicarea MCV e o idee bună?

– Acest mecanism a fost fixat pentru a susţine progresele României. Este o decizie UE dacă progresele au fost suficiente pentru a elimina acest mecanism…

[…]

Foto: Viața Liberă