Angela Cristea: În Europa cu „mai multe viteze”, România apasă pe „acceleraţie”

Participant la programul „Bursele Europene – Jurnalişti în Dialog” derulat de Freedom House România și Reprezentanța Comisiei Europene, jurnalistul Ovidiu Amălinei a realizat pentru cotidianul gălățean Viața liberă un interviu cu doamna Angela Cristea, șef al Reprezentanței CE.

 

Brexit-ul este, în prezent, „o nucă tare” cu care se confruntă UE. Se spune că orice criză ascunde şi oportunităţi. E valabil şi acum?

– Pentru UE e greu de vorbit de oportunităţi, pentru că Brexit-ul nu este un lucru pe care noi să ni-l fi dorit… Pe de altă parte, acum se conturează mai bine impactul ieşirii Marii Britanii din UE, iar lumea a început să se gândească de două ori dacă proiectul european este unul la care se poate renunţa cu atâta uşurinţă. În plus, dacă până acum cei mai vocali în spaţiul public erau cei împotriva proiectului – nu neapărat foarte mulţi, dar foarte vocali – în prezent şi cei care vor să apere acest proiect au devenit mult mai motivaţi în a lua o poziţie publică, realizând că inacţiunea duce la o reflectare incorectă a realităţii, cu toate efectele negative ce decurg de aici.

Oricum, la finalul negocierilor privind Brexitul, sperăm să rămânem într-o relaţie cât mai constructivă cu Marea Britanie, cu care avem o uniune de valori şi interese foarte puternică.

 

La ce să se aştepte lucrătorii români din Marea Britanie în cazul unui hard-Brexit?

Pe primul loc în negocierile cu Marea Britanie este garantarea drepturilor cetăţenilor europeni. Avem un principiu – „people first, money second” (mai întâi oamenii, apoi banii – n.r.). Prin urmare, abia al doilea obiectiv este acela ca Marea Britanie să îşi respecte angajamentele financiare pe care şi le-a luat faţă de UE. Poziţia cu care intrăm în negocieri este de a asigura drepturi egale cetăţenilor europeni cu cele ale cetăţenilor britanici pentru tot restul vieţii lor. Deci, şi românii care să află acum în Marea Britanie să aibă aceleaşi drepturi cu britanicii pentru tot restul vieţii lor. Oricum, la finalul negocierilor privind Brexitul, sperăm să rămânem într-o relaţie cât mai constructivă cu Marea Britanie, cu care avem o uniune de valori şi interese foarte puternică.

 

Dacă vorbim de valori, unii politicieni români declară că protestele împotriva OUG 13 au deteriorat imaginea României în UE. Se susţine o astfel de afirmaţie?

Eu mă feresc să comentez declaraţii ale politicienilor, pentru că nu este rolul meu… Ce pot să vă spun este însă că am văzut declaraţii la cel mai înalt nivel – precum cele ale preşedintelui Juncker – care erau de admiraţie faţă de cei care au ieşit în stradă pentru a cere respectarea unor valorilor pe care le-au asimilat cu valorile europene. Şi, într-adevăr, transparenţa este o valoare europeană, respectarea statului de drept este o valoare europeană! Iar când preşedintele CE îşi exprimă admiraţia, cred că e un lucru care spune foarte multe.

 

Se poate vorbi atunci de o imagine negativă a clasei politice?

Nu neapărat. Aceeaşi clasă politică a răspuns mesajului pe care l-a transmis strada, a retras acea ordonanţă de urgenţă şi a trimis-o în procesul parlamentar normal, democratic, în care toate părţile interesate se pot exprima. Deci, putem vedea reacţia clasei politice şi într-o notă pozitivă…

România este în cea mai bună poziţie în care s-a aflat vreodată pentru a închide MCV. Există deja mai multe garanţii care vin chiar din interiorul României şi asta a spus-o şi preşedintele Juncker: cel mai bun garant este chiar poporul român.

 

Ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul Justiţiei a fost prezentată adesea ca o chestiune ce ţine de „demnitatea naţională”. Avem şanse de a scăpa de el?

România este în cea mai bună poziţie în care s-a aflat vreodată pentru a închide acest mecanism. Asta deoarece este pentru prima dată când CE dă o serie de recomandări foarte punctuale şi s-a anunţat că acestea sunt şi ultimele. Odată ce vor fi îndeplinite aceste 12 recomandări nu va mai fi nevoie de MCV.

 

Totuşi, cum putem avea garanţia că schimbările sunt ireversibile?

Există deja mai multe garanţii care vin chiar din interiorul României şi asta a spus-o şi preşedintele Juncker: cel mai bun garant este chiar poporul român. S-au format „anticorpii” societăţii. Asta însemnând că, în momentul în care ar exista reversibilitate, răspunsul poate să vină din interiorul ţării – aşa este sănătos, aşa este şi cel mai democratic, decât printr-un mecanism al UE.

 

Se vorbeşte de o Europă cu mai multe viteze. În România au apărut temeri că vom rămâne de căruţă…

Aceste temeri nu sunt justificate. România alege să se implice activ în marile proiecte de aprofundare a integrării europene, prin urmare, dacă vorbim de o Europă cu mai multe viteze, ne aşteptăm mai degrabă ca România să facă parte din grupul ţărilor care înaintează cu o viteză mai mare. De altfel, şi România, care iniţial s-a poziţionat împotriva acestui model, după ce s-au clarificat lucrurile – adică s-a spus că orice proiect de integrare aprofundată va rămâne deschis şi statelor membre care în momentul lansării nu sunt pregătite să adere – şi-a nuanţat poziţia şi nu mai este împotriva acestui scenariu. Scenariu, nu neapărat cel final. Vom vedea ce va reieşi din negocierile dintre statele membre în lunile, poate chiar anii următori…

 

Care sunt direcţiile în care România îşi doreşte o integrare mai rapidă?

România îşi doreşte să adere la Schengen, unde îndeplineşte condiţiile, acesta este unul dintre proiectele cu aprofundare mai mare. România îşi doreşte să adere la euro – acolo nu îndeplineşte deocamdată condiţiile, dar considerăm că dacă a făcut această asumare politică – că îşi doreşte în euro – va face şi paşii pe care îi mai are de îndeplinit pentru a adera. Iar dintre proiectele care se conturează acum, România este, de exemplu, unul dintre statele semnatare ale acordului de creare a unui Parchet european, chiar dacă nu toate statele din spaţiul comunitar vor să participe. România se implică şi în proiectul de creare a unui brevet european, dar şi în cel al unei legislaţii europene în domeniul divorţurilor cuplurilor de cetăţenii diferite. În concluzie, sunt tot mai multe proiecte în care România este în plutonul european fruntaş.

Comisarul Creţu a solicitat autorităţilor române să urmeze acelaşi model de simplificare, nu de complicare. Nu trebuie să transformăm proiectele europene într-o cursă cu obstacole.

 

Cu fondurile europene, unii spun că stăm rău, unii că stăm bine…

Da, e ca paharul acela care nu e nici plin, nici gol. Ce pot să vă spun este că, pe perioada 2007 – 2013, care este singura perioadă închisă, prin urmare singura pe care ne putem pronunţa, România va încheia cu aproximativ 90 la sută rată de absorbţie!

 

Este, oarecum, o surpriză…

Este o surpriză care, în mare măsură, se datorează şi comisarului Corina Creţu. Responsabilă pentru dezvoltare regională, dna comisar a reuşit să convingă Comisia să accepte fazarea proiectelor care nu au putut fi încheiate până la sfârşitul perioadei 2007 – 2013. Astfel, s-au putut continua aceste proiecte, iar banii europeni nu s-au pierdut sau nu a fost nevoie ca finalizarea lor să fie suportată de la bugetul naţional. O altă măsură inovatoare propusă de comisarul Creţu şi acceptată de Comisie a fost rambursarea din fonduri europene a unor credite pe proiecte deja realizate, în măsura în care acele proiecte au respectat legislaţia europeană.

 

Pe noul exerciţiu financiar au apărut critici – fonduri mai greu de accesat, birocraţie – ar putea CE să intervină în această privinţă?

Da, iar comisarul Creţu a spus-o în mai multe rânduri şi chiar de curând, la ultima vizită în România, că acest fenomen numit la CE „gold-plating” – în sensul că se complică foarte mult lucrurile la nivel regional sau naţional – nu vine de la Bruxelles, nu vine de la Comisia Europeană. Dimpotrivă, la nivelul UE există un efort sistematic de simplificare a procedurilor, de respectare a principiului subsidiarităţii şi atunci comisarul Creţu a solicitat autorităţilor române să urmeze acelaşi model de simplificare, nu de complicare. Nu trebuie să transformăm proiectele europene într-o cursă cu obstacole.

Mai aproape de aderarea la Spaţiul Schengen

România se află în cel mai favorabil moment pentru a adera la Spaţiul Schengen, apreciază şefa Reprezentanţei CE la Bucureşti, Angela Cristea: „Pe de o parte, în ultima perioadă a crescut succesul partidelor pro-europene, iar ele au ca interes firesc consolidarea procesului de integrare europeană şi, implicit, extinderea spaţiului Schengen. Iar pe de altă parte, România este recunoscută şi respectată pe plan european ca un stat care asigură deja foarte bine securitatea graniţelor externe ale UE, inclusiv ale unor graniţe care nu se află pe teritoriul României (în cadrul Frontex – n.r.). Iată, aşadar, că sunt nişte factori favorizanţi. Sigur că, aici, un rol foarte important îl are şi diplomaţia românească. Pentru că noi, la nivelul CE, am declarat încă din 2011 că România îndeplineşte toate condiţiile, dar decizia aparţine statelor membre. Şi atunci este important ca statul român să-şi continue demersurile diplomatice pe lângă acele state care încă mai au unele reţineri”.

„Zestrea” României în Uniunea Europeană

La zece ani de aderare la UE, România are „zestrea” ei, cu care a contribuit la consolidarea construcţiei europene. Printre cele mai importante elemente, potrivit şefei Reprezentanţei CE la Bucureşti, Angela Cristea, se numără standardele ridicate de luptă împotriva corupţiei şi respectarea statului de drept, reprezentarea politică a minorităţilor, protecţia graniţelor externe ale UE, industriile creative şi diversitatea culturală, politicile de vecinătate şi rolul de important furnizor de stabilitate în regiune.