Brandusa Armanca

O seară cu Alcoolicii Anonimi, românii care se chinuie să renunţe la băutură

La telefonul afișat pe site a răspuns Traian. Mi-a spus că pot să particip la proxima întrunire. Dibuiesc pe întunericul de toamnă târzie intrarea situată lângă Biserica romano-catolică Sfânta Ecaterina din Cetate. Lanterna telefonului mobil e de neprețuit în labirintul de clădire veche și întortocheată, cu galerie și trepte unde nu te aștepți. În fine, ajung …
Un articol scris în cadrul campaniei „Industria alcoolului, partea goală a paharului”.

By Brandusa Armanca, in Alcoolul - partea goală a paharului Știri on .

De la dezalcoolizare, cei mai săraci se opresc în primul birt, la alcool de 5 lei sticla

Trataţi în spitalele-puşcării, cei mai săraci dintre alcoolici se opresc după externare în primul birt. Dacă românii înstăriţi cu apetit necontrolat pentru alcool merg în clinici de specialitate destinate dezalcoolizării, cei mai săraci alcoolici, în special cei de la țară, ajung în spitatele de măsuri de siguranţă. Aici sunt internaţi o mare parte dintre cei care, arată statisticile OMS, cheltuie 7,4 lei pe lună pentru a bea alcool cu origini dubioase.
Un articol scris în cadrul campaniei „Industria alcoolului, partea goală a paharului”.

By Brandusa Armanca, in Alcoolul - partea goală a paharului Știri on .

Timișoara: Pe ruinele Fabricii de pălării s-a născut proiectul social Ambasada

Situată la doi pași de centrul orașului, una dintre fabricile care au produs un brand timișorean, vestitele pălării din fetru de lână, păr de iepure sau suport termoplastic, decade în fiecare zi. Acesta și este interesul major al proprietarilor misterioși de azi care așteaptă să dea o lovitură imobiliară cu terenul de câteva mii de metri pătrați și clădirile aferente, chiar dacă una dintre ele, corpul administrativ construit în 1900, figurează pe lista monumentelor istorice la poziția 143 ca monument de categoria B. Un tur prin curțile traversate de câini indispuși revelează mizeria care trebuie să surpe programatic proprietatea: acoperișuri crăpate, geamuri sparte, pereți scorojiți, porți ruginite. 

By Brandusa Armanca, in Orașul Uitat on .

Dialog cu Radu Radoslav, arhitect-șef al Timișoarei între 1997-2006: Salvarea patrimoniului este inutilă dacă nu există o strategie de regenerare urbană (Partea a II-a)

Radu Radoslav este un arhitect atipic, cu blog și energie polemică, care a încercat pe propria piele mai multe ipostaze: cea de arhitect la IPROTIM, institutul de proiectare timișorean înainte de 1989, de arhitect-șef al municipiului Timișoara, timp de aproape zece ani după Revoluție, de antreprenor, de profesor universitar, de reprezentatnt al Registrului Urbaniștilor, de ong-ist, de blogger etc. Poți insista mult și bine să afli ce clădiri de patrimoniu ar trebui să aibă prioritate la restaurare, nu îl interesează subiectul. Subiectul său sunt proiecțiile viitorului, adică regenerarea orașelor, a Timișoarei în mod special. Regenerare care să conserve spiritul european al urbei, moștenire pe cale să se ducă pe apa Begăi…

By Brandusa Armanca, in Orașul Uitat on .

INTERVIU Radu Radoslav, arhitect-șef al Timișoarei între 1997-2006: Politicienii înțeleg limitat moștenirile urbanistice și le interpretează vulgar. Conceptul ”Timișoara-mica Vienă” se poate întoarce împotriva ei (Partea I)

Radu Radoslav este un arhitect atipic, cu blog și energie polemică, care a încercat pe propria piele mai multe ipostaze: cea de arhitect la IPROTIM, institutul de proiectare timișorean înainte de 1989, de arhitect-șef al municipiului Timișoara, timp de aproape zece ani după Revoluție, de antreprenor, de profesor universitar, de reprezentatnt al Registrului Urbaniștilor, de ong-ist, de blogger etc. Poți insista mult și bine să afli ce clădiri de patrimoniu ar trebui să aibă prioritate la restaurare, nu îl interesează subiectul. Subiectul său sunt proiecțiile viitorului, adică regenerarea orașelor, a Timișoarei în mod special. Regenerare care să conserve spiritul european al urbei, moștenire pe cale să se ducă pe apa Begăi…

By Brandusa Armanca, in Orașul Uitat on .

Satul regăsit. La Dalnic, unde s-a născut Gheorghe Doja, conacele prind viață

Că statul este cel mai prost administrator, e deja un truism. Numeroase monumente așteaptă ca edilii orașelor să se miște, să caute finanțări, să aplice pentru fonduri europene, să facă ceva pentru a le salva. Câte un proiect reușit apare ca o izbândă epocală și este folosit mai cu seamă ca argument electoral. Recuperarea unor proprietăți de către persoane fizice nu a condus, decât prin excepție, la însănătoșirea patrimoniului: trebuie bani mulți să scoți din paragină frumoasele case boierești, palatele Secession, conacele sau parcurile în stil englezesc distruse. În Transilvania s-a exersat o soluție rară, recuperarea unor reședințe aristocratice sau a unor conace cu finanțarea unor ONG-uri.

By Brandusa Armanca, in Orașul Uitat on .