Colaj foto cu privire la condițiile reale de lucru din instanțele și parchetele din România

„Un stat fără o justiție autentică și fără condiții minime pentru ca magistrații să poată lucra într-un mediu sănătos, poate fi, fără îndoială, un stat ”paralel” și sinistru.”-afirmă Asociația Forumul Judecătorilor din România

By , in alerte rapide Justitie Știri on .
Judecătoria Bacău 2017

În urma dezbaterilor publice asupra condițiilor de lucru din instanțele și parchetele din România, Asociația Forumul Judecătorilor din România a dat publicității un colaj foto care compară imagini din unele instanțe și parchete interne, cu sedii ale unor instanțe din alte țări, precum Siria (după bombardamente armate), Republica Centraafricană. Asociația a atras atenția și asupra numărului ridicat de ore de lucru ale judecătorilor, care pot ajunge la 10-12 ore zilnic.

Conditiile de lucru ale magistratilor din Romania. Colaj foto 12 decembrie 2017

 

Asociația Forumul Judecătorilor din România, având în vedere dezbaterile publice în care se aduc în discuție condițiile de lucru din instanțele și parchetele din România, dă publicității un colaj foto care compară imagini din unele instanțe și pachete interne, în oglindă cu sedii ale unor instanțe din Siria (după bombardamente armate) sau Africa, inclusiv Republica Centrafricană, statul cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor din lume.[1]

În fapt, în România încă există extrem de multe sedii improprii ale instanțelor judecătorești, cu birouri de judecători amenajate în apartamente, anexe sau în subsolul unor imobile ori în mall-uri, cu 7-10 colegi într-un birou, uneori lipsite de căldură perioade însemnate în timpul iernii, la care magistrații plătesc deseori din buzunarul propriu unele reparații obișnuite. De multe ori, instanțele prezintă o insuficiență severă a personalului, există în continuare dezechilibre în alocarea resurselor umane.

În același timp, volumul optim de activitate al magistraților români nu este gândit pe criterii obiective, lucrându-se constant intelectual 10-12 ore zilnic.

Din Raportul privind starea justiției în anul 2016, realizat de Consiliul Superior al Magistraturii[2], rezultă că, în perioada de referinţă, la nivel naţional s-a înregistrat un volum total de activitate de 2.995.276 de dosare (3.040.020 dosare în anul 2015). Din totalitatea dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor naţionale, au fost soluţionate 2.177.646 cauze în anul 2016 (2.237.221 cauze în anul 2015).

La acestea, se adaugă volumul total de activitate al parchetelor, de 3.258.290 de lucrări, din care 1.776.215 dosare penale.

Toate acestea sunt gestionate de un număr de numai 6.979 de magistrați, judecători sau procurori, după caz.

Spre exemplu, încărcătura medie pe judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost în anul 2016 de 1120 de cauze. Numai Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a avut în anul 2016 un volum de activitate de 1009  cauze.

Realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislației în continuă modificare, iar nu pronunțarea unor soluții ce pot fi afectate de inadecvarea condițiilor de lucru, de lipsa de timp și supraîncărcare.

Magistratul român ar trebui să aibă un număr maxim de dosare de soluționat într-o lună. De altfel, magistrații români nu beneficiază de prime de productivitate, care să stimuleze numărul de hotărâri pronunțate într-o anumită perioadă de timp ori efortul constant de a presta și munca suplimentară a altui coleg, din pricina numărului mare de posturi vacante.

În aceste condiții, concentrarea modificărilor legislative asupra bulversării sistemului de acces și promovare în profesie, fără studii de impact și fără consultarea Consiliului Științific al Institutului Național al Magistraturii, încurajarea sau determinarea ieșirii definitive sau temporare din sistem a unor magistrați (prin pensionări, autosuspendări, eliminarea de incompatibilități cu funcții guvernamentale), reprimirea în profesie fără niciun fel de testare a foștilor magistrați cu 10 ani vechime sau a magistraților pensionați (cumul salariu cu pensie redusă la 85%), introducerea unui sistem de atragere a răspunderii materiale care ar târî magistrații în mod automat în procese pentru a dovedi că nu este vorba despre o eroare judiciară (de cele mai multe ori, legislație deficitară, neconformitatea legislației naționale cu dreptul european șamd) nu pare a avea ca scop creșterea calității actului de justiție și evoluția sistemului judiciar, ci „falimentarea” acestuia.

Un stat fără o justiție autentică și fără condiții minime pentru ca magistrații să poată lucra într-un mediu sănătos, poate fi, fără îndoială, un stat ”paralel” și sinistru.

 

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte

judecător Ionuț Militaru, Curtea de Apel București, co-președinte

 

București, 12 decembrie 2017

[1] A se vedea paginile web https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita, https://www.amnesty.org.nz/long-wait-justice-accountability-central-african-republic [consultate ultima dată la 12.12.2017].

[2] A se vedea pagina web  https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=267&FolderId=3570 [consultată ultima dată la 12.12.2017].