Conacul Rosetti-Balș a ajuns în paragină, din cauză că nu au mai fost bani pentru câteva coli de tablă

Conacul Rosetti-Balș, din satul Pribești, județul Vaslui, este un alt exemplu nefericit de ruinare a unui monument istoric. Deși a beneficiat de o serie de lucrări de consolidare, conacul este, în prezent, în paragină. Ministerul Culturii nu a mai avut bani și, în anul 2000, a sistat lucrările de restaurare începute în perioada 1991. Practic, a mai rămas nefinalizată o parte din acoperiș pe unde, în ani, apa s-a infiltrat în subsolul clădirii și a declanșat deteriorarea rapidă a imobilului.

By , in Orașul Uitat on . Tagged width: , , , , , , ,

Conacul Rosetti-Balș, din satul Pribești, comuna Codăești, județul Vaslui, se transformă cu fiecare an care trece într-o ruină. Aflat în administrarea Ministerului Culturii, monumentul istoric de importanță națională a beneficiat după anul 1989 de o conjunctură favorabilă. Între anii 1991-2000, clădirea a beneficiat de lucrări de restaurare-consolidare la pereții subsolului și ai parterului,  finisaje parțiale etc.

Din nefericire, când proiectul de reabilitare era aproape de finalizare, Oficiul Național al Monumentelor Istorice a rămas fără fonduri și, de atunci, a început decăderea în paragină a conacului. Fără o parte din acoperiș terminată, apele s-au infiltrat la baza clădirii și a început o erodare a treptată a construcției.

Mihai Rebegea, primarul comunei Codăești, a spus că au fost o serie de discuții în cadrul Ministerului Culturii privind transferarea conacului autorităților locale, însă nu s-a  întâmplat nimic concret. Mai mult, edilul susține că alături de conac este o altă clădire cu rezonanță istorică, și anume sediul fostului CAP din Pribești, care a reprezentat primul colhoz din România. «Noi am lua acest conac și din toată sărăcia l-am repara, pentru că acum nu mai interesează pe nimeni. Ministerul Culturii, prin Direcția Monumentelor, a sistat lucrările. Au mers cât au mers cu lucrările și era o mândrie a satului, dar au rămas fără bani când au ajuns la cerdacul conacului. Nu au mai avut fonduri pentru 10 coli de tablă pentru acoperiș și totul a rămas așa», a spus Mihai Rebegea.

Fără o parte din acoperiș, la precipitațiile de peste ani apa s-a infiltrat la subsol și clădire a început să se deterioreze.

 

Bani pentru pază da, pentru acoperiș nu

În timp ce autoritățile nu au mai avut bani pentru a finaliza lucrările la acoperiș, s-au găsit totuși resurse financiare pentru asigurarea pazei la monumentul istoric. Practic, trei persoane asigură paza clădirii 24 din 24 de ore. «La primărie nu s-a trasferat conacul, ci s-a decis conservarea clădirii și asigurarea pazei să nu se fure nimic. Foarte bine! Dar trebuia pusă niște tablă deasupra, că plouă în clădire. Noi am întrebat care este situația, dar nu ne-am putut băga pentru că este în conservare, nu este în administrarea noastră. Este și o grădină acolo care este în paragină, cu buruieni foarte mari. Este un paradox că ai zeci de milioane de lei vechi pentru firma de pază, și nu mai ai pentru 10 coli de tablă», a concluzionat primarul.

Autoritățile locale susțin că ar putea investi în reabilitarea conacului până la maxim 200 milioane de lei vechi anual și ar da o utilizare clădirii. În zonă ar putea fi amenajată o pensiune, o cramă de vinuri, care să reprezinte o atracție pentru turiștii interesați de istorie. Însă, Ministerul Culturii nu mai are bani de investiții, autoritățile locale nu pot interveni, în timp ce clădirea se ruinează treptat, dar sigur.

 

Cea mai veche clădire de arhitectură civilă

Iordache Ruset, personalitate de prim rang în viața politică din Moldova sfârșitului de secol XVII (ocupă timp de trei decenii începând cu 1676 înalte funcții: caimacam, mare vistiernic, mare vornic), își consolidează proprietatea asupra Pribeștilor, obținând la 16 noiembrie 1691 o carte de întăritură de la boierii divanului Moldovei, iar la 18 noiembrie, de la voievodul Constantin Cantemir un hrisov de întăritură și veșnică stăpânire pe moșia Pribești cu două siliști anume Pribești și Hărmănești, cu casă gata în Pribești și pivniță de piatră. Pe baza acestui hrisov, conacul poate fi datat că a fost construit înaintea anului 1691. De-a lungul secolului al XVIII-lea și până aproape de mijlocul secolului al XIX-lea, moșia a rămas în proprietatea familiei marilor latifundiari Rosetti, ultimul boier din această familie fiind vornicul Vasile Rosetti.

Din 1841, moșia Pribești devine proprietate a familiei Balș, iar în 1962 conacul era folosit drept atelier de către G.A.C. Pribești. În anul 1991, conacul Rosetti-Balș, împreună cu terenul aferent, 1,56 hectare, este trecut în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor, reprezentat prin Oficiul Național al Monumentelor Istorice.

Între anii 1991-2000, s-au întreprins lucrări de consolidare-restaurare la pereții subsolului și ai parterului, la bolțile pivniței, s-au efectuat finisaje parțiale, înlocuindu-se șarpanta și învelitoarea.

«Din păcate, întreruperea lucrărilor și lipsa unor condiții de minimă siguranță au condus la spolierea monumentului și la degradarea intervențiilor deja efectuate. Lipsa unei viziuni în ceea ce privește destinația conacului de la Pribești, precum și lipsa mijloacelor financiare vor conduce la accelerarea degradării celei mai vechi clădiri de arhitectură civilă din județul Vaslui», se arată în cercetarea realizată de specialiștii din cadrul Direcției Județene pentru Cultură Vaslui.

 

Foto: Conacul Rosetti-Balș din comuna Codăești, județul Vaslui

http://monumenteuitate.org/en/monument/467/Pribesti-Rosetti-Balsca

Danut Ciobanu

Danut Ciobanu este jurnalist la Monitorul de Vaslui, unde lucreaza de 11 ani, fiind specializat în domeniul economico-financiar si administratie.