Criticile Comisiei de la Veneția la modificările aduse legilor justiției – textul integral, în limba română

Forumul Judecătorilor din România a publicat traducerea în limba română a Avizului preliminar emis la 13 iulie 2018 de Comisia de la Veneția privind modificările aduse legilor justiției. Raportul final urmează a fi adoptat la plenara din luna octombrie.

Forumul Judecătorilor din România arată că punctul de vedere al experților Comisiei de la Veneția este lămuritor pentru respectarea standardelor statului de drept în România, în foarte multe aspecte referitoare la modificările aduse legilor justiţiei.

Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că, sub toate aspectele, Curtea Constituțională are obligația de loialitate constituțională de a valorifica opiniile Comisiei de la Veneția, așadar inclusiv în privința modificărilor aduse legilor justiției. Având în vedere statutul României de parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneția nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătățirea cadrului normativ, aşa cum se întâmplă în toate statele democratice, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremației Constituției României.

Reamintim cele mai importante observații ale raportului preliminar.

Prin Avizul nr.934 din 13 iulie 2018, CDL-PI(2018)007, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) a sugerat României:

  • să regândească sistemul de numire/revocare a procurorilor în funcții de conducere la nivel înalt, inclusiv prin revizuirea dispozițiilor corespunzătoare din Constituție, în vederea asigurării condițiilor pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului unor autorităţi, cum sunt Președintele și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în măsură să contrabalanseze influența Ministrului Justiției;
  • să elimine sau să definească cu mai multă claritate prevederile care permit procurorului ierarhic superior să infirme soluția unui procuror pe motiv de netemeinicie;
  • să elimine limitările propuse cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor;
  • să completeze prevederile privind răspunderea materială a magistraților prin precizarea explicită că, în lipsa relei credințe și/sau a neglijenței grave, magistrații nu pot fi trași la răspundere pentru o soluție care ar putea fi contrazisă de o altă instanță;
  • să modifice mecanismul de desfășurare a acțiunii în regres, astfel încât aceasta să fie exercitată numai după ce și numai dacă răspunderea magistratului a fost constatată prin procedura disciplinară;
  • să regândească propunerea de înființare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori (recurgerea la procurori specializați, combinată cu mecanisme procedurale de protecție efective, pare o alternativă adecvată în această privință);
  • să reexamineze, în vederea definirii lor mai clare, motivele pentru revocarea membrilor CSM; să elimine posibilitatea revocării membrilor CSM prin retragerea încrederii de către adunările generale ale instanțelor și parchetelor;
  • să identifice soluții care să asigure o participare efectivă la lucrările CSM a membrilor CSM proveniți din afara sistemului judiciar;
  • să renunțe la mecanismul propus pentru pensionarea anticipată, dacă nu se poate garanta că nu va avea niciun efect advers asupra funcționării sistemului;
  • să se asigure că măsurile de „verificare” a magistraților se bazează pe criterii suficient de clare și că acestea sunt însoțite de garanții procedurale și de dreptul la o cale de atac judiciară;
  • să se identifice căi de consolidare a mecanismelor de supraveghere a serviciilor de informații.

Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că recomandările formulate de Comisia de la Veneția nu sunt utile doar legiuitorului, în procedura parlamentară de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, ci și Curții Constituționale, la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu Legea fundamentală.