Edmond Niculușcă: Branșamentele de gaze, PVC-ul, polistirenizarea desfigurează fațadele clădirilor istorice

Cladirile noi din centrul Bucurestiului nu au o arhitectura de calitate si nu respecta regulamentul zonelor protejate, sunt doar o forma de mutilare a tesutului istoric, a declarat Edmond Niculusca, fondatorul asociatiei ARCEN, intr-un interviu acordat Catiusei Ivanov (HotNews.ro).

By , in Orașul Uitat on . Tagged width: , , , , , , ,

Redăm, mai jos, fragmente din interviu. Pentru varianta integrală, click aici.

ARCEN este un ONG care face inventarul zonelor protejate (unde se afla cladiri vechi, valoroase) din Bucuresti. Primaria Capitalei trebuia sa faca acest inventar si sa stabileasca ce se poate construi in aceste zone inca de acum 20 de ani, insa acest lucru nu s-a intamplat, asa ca initiativa a fost preluata de mediul privat. Intre timp insa, prin derogari de regulamentul de urbanism, in aceste zone s-a demolat masiv si s-au construit cladiri mult mai inalte si masive care nu respecta caracterul acestor zone.

Chiar daca nu va avea valoare de regulament, studiul facut de ARCEN va fi o radiografie a centrului orasului: ce cladiri vechi si valoroase s-au demolat, ce s-a construit nou, cat de mult afecteaza cladirile noi zona respectiva si ce s-ar putea construi aici, ca sa nu fie afectat tesutul vechi, care da identitatea orasului.

Asociatia ARCEN a finalizat inventarul pentru zona protejata Calea Mosilor si a colectat date din alte 9 zone protejate. Cele mai amenintate zone sunt: Calea Mosilor, IC Bratianu, Magheru, Calea Calarasilor,  Traian, Coltei si Mamulari, iar cel mai amenintat patrimoniu este cel modernist, spune Edmond Niculusca. Cele mai grave probleme cu care se confrunta zonele protejate sunt: polistirenizarea, tamplaria PVC, mansardarea haotica cu cateva etaje, dar si lipsa consolidarilor.

„Poate ca daca s-ar reglementa mai clar ca anumite zone trebuie sa creasca in inaltime, fiindca este posibil ca orasul sa aiba nevoie sa creasca in inaltime, poate ar trebui reglementat mai bine cum facem supraetajarea, cat creste in inaltime orasul, cu ce tip de materiale, de interventii si atunci poate ca am avea o dezvoltare de calitate a arhitecturii contemporane in interiorul zonelor protejate. Regulamentele de zona protejata nu vorbesc despre o conservare 100% a patrimoniului, ci de pastrarea peisajului identitar al orasului”, spune Edmond Niculusca.

Pe langa acest proiect, Edmond Niculusca este cunoscut publicului pentru celebrele tururi culturale „Cu bastonul Prin Bucuresti”, care aduna in fiecare saptamana sute de oameni, dar si pentru nocturnele de poezie contemporana de pe bd. Magheru.

Catiusa Ivanov: Cand ati inceput inventarul zonelor protejate si de ce v-ati apucat sa-l faceti?

Edmond Niculusca: Ne-am apucat sa colectam date din sase zone protejate, in primavara, in martie 2017, pentru ca ar fi trebuit facut acest lucru inca de acum 20 de ani. Se fac in curand 20 de ani de cand Primaria Capitalei a aprobat regulamentul de zone protejate. Bucurestiul este impartit in 98 de zone protejate cu regulamente specifice pentru fiecare zona, dar nicio autoritate a statului, fie ca este Primaria Capitalei, fie ca este Directia de Cultura Bucuresti, fie ca este Ministerul Culturii sau Institutul National al Patrimoniului, niciuna dintre aceste institutii nu are informatii despre ce se afla in interiorul acestor zone. Avem de multe ori situatii in care se demoleaza cladiri si se constata in timpul demolarii de catre specialisti sau oameni pasionati de patrimoniu ca acele cladiri ar fi trebuit conservate/clasate. Stim cu totii ca tesutul istoric al municipiului Bucuresti este foarte avariat/mutilat/demolat/devastat, dar este o parere generala, din avion, nu exista suficiente date despre ce se intampla in zonele protejate. Acest inventar al celor 98 de zone protejate va face o radiografie completa a tesutului istoric intre 2017 si 2020. Vom face fise de inventar pentru fiecare imobil, de pe fiecare strada, din fiecare zona protejata, ajungand sa avem undeva la 15.000 de fise de inventar cu 22 de informatii specifice si o serie de cateva zeci de mii de fotografii. Pentru aceasta operatiune ne bazam pe voluntari, pana la 300 de oameni.

CI: Ce zone ati inventariat pana acum si ce ati descoperit acolo?

EN: Am colectat intai date din zone precum Calea Mosilor, Caimatei, Mantuleasa, Hristo Botev, Calea Dorobantilor, cateva parcelari interbelice – Parcelarea Blanc, Parcelarea Edilitatea, Tesatoria Mecanica – Ioanid, si am inceput acum evaluarea acestor zone colectate. Noi numim inventariere dupa ce le-am colectat si analizat. In acest moment este inventariata complet zona protejata Calea Mosilor. De ce aceasta? Pentru ca este una dintre cele mai vulnerabile zone protejate din Bucuresti.

CI: Ce ati descoperit acolo?

EN: In primul rand, am descoperit in toate zonele protejate faptul ca aproape nu se respecta regulamentele de zona protejata. Am descoperit ca regulamentele de zona protejata au mari hibe, sunt facute de multe ori cu copy – paste. De exemplu, fragmente de reglementare de la bd. Carol sunt puse cuvant cu cuvant la Calea Dorobantilor. Sunt doua probleme majore care afecteaza zonele protejate, care mutileaza tesutul istoric: polistirenizarea caselor care sunt sau nu monumente istorice, dar sunt cladiri vechi, distrugerea tamplariei originale printr-o confuzie  voita sau nu a faptului ca termopanul nu inseamna si tamplarie PVC. Mai este o problema care ar putea fi rezolvata mai simplu si este intalnita peste tot: bransamentele de gaze si de electricitate care mutileaza fatadele cladirilor si ale monumentelor istorice. Legea monumentelor istorice nu permite sa se amplaseze pe fatada bransamente de gaze, de electricitate, de telecomunicatii. Asta se intampla fiindca probabil o lege a sigurantei la incendiu permite altfel de reglementari si se bat cap in cap cu Legea monumentelor. Mai sunt aparatele de aer conditionat care mutileaza fatadele. O mare problema este consolidarea, restaurarea si starea de conservare in general a cladirilor.

Am mai descoperit un lucru ingrijorator: se estimeaza ca sunt undeva la 14.500 de imobile in zonele protejate. Lista cladirilor cu risc seismic are 3.500 de cladiri incadrate in diverse clase de risc. Am descoperit, ne-am dat seama colectand date din zona protejata Hristo Botev, ca mai multe de jumatate din acel bulevard de secol XIX nu este expertizat seismic si ca se vede cu ochiul liber ca sunt cladiri interbelice inalte, de P+5, P+9 care vor avea sigur probleme la urmatorul seism. Ceea ce inseamna ca lista cladirilor cu risc seismic nu reflecta realitatea, iar dezastrul va fi mult mai mare. Din nou, autoritatile nu stiu care este situatia.
Pe Calea Mosilor am mai descoperit ca lipsesc numere. Parcela nr. 70 nu exista. Nu exista in documente, numarul, nu exista fizic. De ce se intampla asta, nu stim, dar vom face o cercetare.

 

Articolul integral, pe Hotnews.ro

Catiusa Ivanov

Catiusa Ivanov este jurnalist, din 2009 lucreaza pentru HotNews.ro. De-a lungul timpului a colaborat cu urmatoarele publicatii: Jurnalul National, Gândul, Libertatea. De 12 ani, Catiusa scrie despre administratie locala, patrimoniu, urbanism, mediu, cultura.