Forumul Judecătorilor din România reacționează față de modificările preconizate la Legile Justiției

Asociația „Forumul Judecătorilor din România” a adresat ministrului Justiției, Tudorel Toader, un Memoriu cu privire a proiectul de modificare a „Legilor Justiției”.

FJR cere ministrului Justiției să mențină proiectul în varianta initială, redactată în toamna anul trecut, în urma „consultării tuturor instanțelor și parchetelor din țară” și a societății civile, și să respingă în bloc propunerile făcute între timp de noul Consiliu Superior al Magistraturii. Aceste noi propuneri, arată FJR, „nefiind rezultatul unei largi consultări a magistraților, a asociațiilor profesionale, neținând seama de votul magistraților exprimat în adunările lor generale și propunând soluții în parte vădit neconstituționale sau ineficiente.”

În opinia asociației profesionale a judecătorilor, FJR, „nu a existat vreun studiu cu caracter științific ori de drept comparat pentru susținerea acestor modificări sau măcar o analiză minimală a datelor statistice, pe termen scurt, mediu și lung”.

În cazul în care ministrul Tudorel Toader dorește schimbarea proiectului de lege, FJR îi cere să organizeze „un nou grup de lucru, similar celui ce a funcționat în cursul anului 2016 la Ministerul Justiției.”

Forumul Judecătorilor din România face câteva observații față de modificările propuse după consultările din toamna anului trecut, fie de ministerul Justiției, fie de CSM.

FJR se pronunță ferm împotriva instituirii, la promovare, a unei probe de analizare a actelor întocmite de magistrat, probă propusă de ministerul Justiției. O astfel de probă, susține FJR, „ar putea conduce la situații, spre exemplu, în care un magistrat care a fost detașat și a întocmit doar acte de natură administrativă (propuneri administrative aprobate de ministru / președintele CSM / directorul INM etc.) să primească un calificativ maxim, pentru că notele administrative au fost perfect întocmite, în timp ce un judecător de scaun, cu sute de hotărâri pronunțate anual, să aibă ghinionul să îi fie analizate hotărâri pronunțate în cauze repetitive, cu o analiză succintă, criticabile cel puțin pentru <<lipsa de imaginative>> în motivare.”

FJR consideră „de neacceptat și propunerea privind excluderea judecătorilor ÎCCJ sau a judecătorilor cu mai mult de 20 de ani vechime de la evaluările periodice privind calitatea activității, eficiența, integritatea și obligația de formare profesională continuă” și că propunerea de „trecere a atribuției de redistribuire a unui judecător dintr-o secție în alta sau de pe un complet specializat pe un altul, de la colegiul de conducere al instanței (organism colegial) către o singură persoană – președintele instanței, reprezintă o ingerință în independența judecătorului, de natură a-i afecta inamovibilitatea”.

Forumul Judecătorilor consideră controversată și propunerea privind posibilitatea revenirii în magistratură, fără examen, a persoanelor care au ocupat minim 10 ani funcția de judecător sau procuror. Ar fi ridicate astfel dubii cu privire la independența și imparțialitatea judecătorului respectiv: „un magistrat nemulțumit de regimul sistemului de justiție poate alege să părăsească sistemul și să activeze ca avocat, unde intră în contact inerent cu mediul infracțional, dacă activează în penal, în condițiile în care înainte a fost judecător/procuror. Ulterior, reintră în sistem, de pe o poziție care trebuie să fie una de independență și imparțialitate, ceea ce va fi extrem de dificil de realizat, măcar sub componenta aparenței (din perspectiva observatorului extern, obiectiv și informat). La fel, un magistrat poate să aleagă să activeze ca politician, reprezentant al unui partid politic, sau pur și simplu într-o altă profesie nejuridică. Toate aceste ipoteze nu au nimic în comun cu vocația, cu chemarea profesiei.”

Forumul Judecătorilor din România se referă și la propunerile făcute recent de CSM, în noua lui componență. Una din cele mai criticate propuneri este cea a adăugării „unui alineat la art.5 din Legea nr. 303/2004 care reglementează faptul că funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și magistrat-asistent sunt compatibile cu funcția de ministru al justiției. Solicităm înlăturarea completă a unui astfel de text. Ministrul justiției reprezintă, în principiu, o funcție politică, subordonată intereselor politice aflate la guvernare. Ca atare, numirea judecătorului într-o funcție politică (de ce nu și premier:) aduce în mod flagrant atingere independenței sale, fiind vorba de o funcție de prim rang în cadrul altei puteri.”

FJR se pronunță și împotriva înlocuirii completelor de 5 judecători cu complete de 9 judecători, din compunerea cărora să facă parte judecători din toate secțiile instanței supreme, în toate materiile, inclusiv în materie penală. „O astfel de modificare nesocotește flagrant concluziile din Rapoartele succesive MCV, care evidențiază menținerea ritmului de soluționare a cauzelor de corupție la nivel înalt, atât de către Secția penală a instanței supreme, cât și de către Completele de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin urmare, un mecanism care funcționează fără mari probleme nu necesită modificări, mai ales prin includerea în astfel de complete a unor judecători nespecializați, de natură a dăuna interesului soluționării rapide și profesioniste cel puțin a cauzelor de mare corupție”, se arată în Memoriul FJR, semnat de judecătorii Curții de Apel București Dragoș Călin și Ionuț Militaru.

Asociația face și nouă sugestii în privind probleme ce țin de organizarea judiciară și statutul magistraților.

  1. Acțiuni eficiente de apărare a reputației profesionale a magistraților;

    Ar fi utile campanii de informare în presă, pentru a se cunoaște și evita, pe cât posibil, formele de obstrucționare a justiției (spre exemplu, denunțurile calomnioase). Mapa profesională a fiecarui magistrat trebuie să fie electronică, accesibilă individual acestuia. Așa cum reține Raportul MCV din 2016, Noul Consiliu Superior al Magistraturii <<ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției>>.

  2. Eliminarea probei interviului pentru promovarea în funcția de judecător la ICCJ;

    Pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție nu pot fi acceptate artificii legislative prin care selecția candidaților să fie realizată în continuare de Plenul CSM, în condițiile unor factori subiectivi, ci trebuie excluse orice astfel de mijloace care nu pot fi compatibile cu promovare într-o funcție de elită, cea mai înaltă a sistemului judiciar.

  3. Desființarea instanțelor și a parchetelor cu un volum de activitate sub 1.500 de dosare pe an;

    Argumentul că justiția trebuie să fie cât mai aproape de cetățeni nu mai este pertinent, deoarece infrastructura permite în prezent deplasarea acestora cât mai rapidă la instanțe. Această necesitate de vecinătate imediată trebuie îndeplinită doar în sistemul de învățământ sau în cel de sănătate. Or, se constată în România că în localități (comune sau orașe foarte mici) în care nu există spitale sau școli, nu mai funcționează ori funcționează în condiții improprii, există întotdeauna o judecătorie unde abundă litigii penale de mică importanță ori litigii privind tulburări de posesie. Este vorba de cauze în care intervenția organelor de poliție și a organelor administrative ale primăriei ori, de ce nu, chiar a unui mediator (care, de altfel, trebuie să se găsească în interiorul comunităților) își găsesc mai degrabă justificarea.

  4. Prevederea în lege a termenului de 6 luni de valorificare a rezultatelor la examenele de promovare în funcții de execuție;
  5. Înființarea unor mecanisme prealabile de triere a cauzelor. Pârghii alternative de soluționare a litigiilor;
  6. Modernizarea transferului dosarelor și al actelor de procedură prin folosirea tehnologiei informației. Generalizarea dosarelor electronice pentru părți și judecători, introduse cu titlu experimental în câteva instanțe;
  7. Demersuri pentru finanțarea posturilor vacante din schemele de personal și suplimentarea schemelor de personal în instanțele și parchetele supraaglomerate (Asigurarea finanțării pentru angajarea de personal auxiliar suficient, astfel încât un grefier să lucreze cu un singur judecător. Angajarea de personal semicalificat în instanțele supraaglomerate, pe bază de contracte individuale de muncă pe termen determinat. Transferul unor atribuții administrative și judiciare de la judecători la grefieri;
  8. Regândirea competențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție;

    Este obligatorie regândirea competențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a fi eficientă în unificarea practicii judiciare. Înalta Curte de Casație trebuie să soluționeze rapid cererile de pronunțare a unor hotărâri prealabile formulate de instanțele judecătorești, ale căror condiții de exercitare trebuie să devină mai flexibile și mai puțin stricte, eventual accesibile fără a mai aștepta conturarea practicii diferite a instanțelor judecătorești prin soluții definitive.

  9. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii – judecători și procurori – să fie aleși de toate adunările generale ale judecătorilor, respectiv ale procurorilor, indiferent de gradul instanței/parchetului pentru care candidează.

    O asemenea modificare ar fi de natură să cointereseze toți judecătorii/procurorii în buna funcționare a sistemului judiciar, în ansamblu, iar nu doar pe diferite niveluri de jurisdicție, cum se întâmplă în cazul votului cenzitar.

Consultă documentul în întregime aici.