Guvernanța corporativă a companiilor de stat în UE – diferențe majore de reforme între Vest și Est

România continuă schimbarea accelerată a managementului și consiliilor de administrație ale companiilor de stat pe criterii netransparente, eludează OUG 109/2011 – privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice prin numiri interimare și confiscă profiturile acestora.

By , in Fără categorie rapoarte on .
FOTO: Țetcu Mircea Rareș

România trece companiile de stat la secret și continuă politizarea managementului lor, le ia profiturile, Bulgaria nu reușește să adopte un cadru legislativ cât de cât de cât ambițios în timp ce în state din Europa de Vest, agenda reformatoare ajunge până la indicatori măsurabili de transparență.

În ultimii ani, de exemplu, Italia și-a reformat sectorul companiilor de stat și a impus noi criterii de performanță privind administrarea acestora (baze de date extinse, în format deschis, ale tuturor companiilor de stat și a  evaluarea personalului acestora, noi reguli pentru managementul profesionist și indicatori de performanță), dar și o politică anti-corupție (responsabil anti-corupție la nivelul fiecărei companii, plan anti-corupție anual, politică de whistleblowing sau obligații clare și măsurabile de transparență).

Ce au făcut România și Bulgaria?

România continuă  schimbarea accelerată a managementului și consiliilor de administrație ale companiilor de stat pe criterii netransparente, eludează OUG 109/2011 – privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice prin numiri interimare și confiscă profiturile acestora. În paralel, în Parlamentul României politicienii pregătesc să lase fără conținut legea privind guvernanța corporativă și votează excepție după excepție. Chiar astăzi, potrivit mai multor relatări, în Comisia de Industrii din Camera Deputaților se propun noi excepții.

Bulgaria continuă să practice „managementul prin telefon” de la cel mai înalt nivel, iar lipsa de sincronizare între diferite legi și reglementări fac ca partidele de la putere să interpreteze legislația după bunul plac.

Pe de altă parte, în Europa Centrală și de Vest, companii de stat din Italia ( ENI, Enel, Finmeccanica) sau Cehia (CEZ) sunt profitabile, operează în piețele internaționale, fiind puternic orientate spre piată, în timp ce profiturile și rezervele puținelor companii profitabile din România și Bulgaria sunt folosite pentru a acoperi găuri de la bugetul central  făcute pe baza unor previziuni nerealiste ori prin măsuri politice, populiste.

Ce avem de făcut? Pași următori  – „o soluție la nivel european”

Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Expert Forum (EFOR) și Freedom House România (FHR) alături de organizații și cercetători din România, Bulgaria, Cehia și Italia – au discutat despre cercul vicios al performanței companiilor de stat, guvernanței corporative, corupției și capturii statului.

„Avem nevoie de  o schimbare de perspectivă la nivelul Uniunii Europene? Desigur. Avem nevoie de indicatori clari de la EUROSTAT care să armonizeze raportările financiare și non financiare ale companiilor, încurajarea de către Bruxelles a autorităților naționale să pregătească rapoarte anuale bazându-se pe aceste date comparative sau standardizarea bilanțurilor acestora” (fost ministru, Bulgaria).

Ne găsiți cu această cercetare și pe www.statecapture.ro și pe versiunea lui în engleză www.statecapture.eu.

FOTO: Mircea Rareș Țetcu – Monumentul „Energia””, sat CĂPĂŢÂNENII UNGURENI; comuna AREFU (lângă barajul Vidraru)