Mini-orășel în Portul Tomis, cadou pentru inculpații din dosarul „Retrocedărilor“, care se apropie de termenul 100

Actualul primar al Constanței, Decebal Făgădău, susține construirea unui „oraș în miniatură” în zona Portului Turistic Tomis, care să cuprindă clădiri de birouri, cafenele, spații comerciale, hoteluri și blocuri, dar care să respecte un anumit regim de înălțime și să nu obtureze vederea la mare.

By , in investigatii on . Tagged width: , , , ,

Totodată, primarul susține că tocmai începerea construcțiilor ar însemna o salvare a taluzului pentru că viitorii investitori ar fi obligați să consolideze malul înaintea începerii construcțiilor propriu-zise. Andreea Pavel, de la Ziarul Info Sud-Est din Constanța, prezintă istoria controversată a acestui teren și opțiunea actulului primar.

Administraţia Porturilor Maritime a concesionat Portul Turistic Tomis, pentru un sfert de secol, firmei SC Sisteme Internaţionale de Afaceri SA, deținută de Valentin Ionescu, un apropiat al lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, inculpat în dosarul „Retrocedărilor“. Despre această societate, procurorii DNA susțin că a reprezentat instrumentul prin care Sorin Strutinsky ar fi încasat ilegal comisioane de la investitori, într-un alt dosar penal.

În anul 2011, în vremea primarului Radu Mazăre, s-a lucrat intens la un PUZ al zonei peninsulare care, dacă ar fi fost aprobat, ar fi însemnat construirea a cinci clădiri zgârie-nori pe plaja Modern și în restul peninsulei, cu înălțimi cuprinse între 20 și 35 de etaje.

Întreaga zonă este sit arheologic și cuprinde multe clădiri de patrimoniu, monumente istorice de categoriile A și B. Construcțiile masive ar fi urmat să fie ridicate în ciuda faptului că taluzul ar fi fost în pericol de prăbușire odată cu săparea fundațiilor noilor clădiri. Mai mult decât atât, prăbușirea taluzului din peninsulă ar însemna iminența prăbușirii clădirilor monumente istorice de pe buza malului de pământ.

Cel mai cunoscut exemplu de construcție care nu a fost finalizată în zona peninsulară, tocmai din cauza problemelor care au apărut în urma demarării investiției fără a se ține cont de sfaturile specialiștilor, este un hotel gigant abandonat de 10 ani în Portul Tomis. Explicația lui Radu Mazăre din 2012 a fost batjocoritoare: investitorul nu a mai fost lăsat de nevastă să vină în România pentru că avea prea multe amante.

Un exemplu la fel de cunoscut este proiectul complexului imobiliar World Trade Center, care ar fi trebuit construit de SC Sisteme Internaționale de Afaceri SRL. Investiția a fost oprită din cauza surpării malului odată cu începerea lucrărilor.
Însă amânarea aprobării Planului Urbanistic Zonal, tocmai din cauza problemelor pe care le ridică deschiderea unui șantier în zonă, a stârnit nemulțumirea proprietarilor care nu urmăresc decât să-și înceapă investițiile cât mai curând posibil. Toți proprietarii viitorului „oraș în miniatură” au fost inculpați în dosarul „Retrocedărilor“, speță tergiversată în instanță de 9 ani, care a împlinit 100 de termene la 1 februarie 2017 și care se apropie abia de un prim verdict al judecătorilor.

L-am contactat telefonic pe Decebal Făgădău, actualul primar al Constanței, pentru a afla cum își dorește el să arate în viitor zona de sub taluz, cuprinsă între Hotel Palace și Plaja Modern. În viziunea sa, primarul nu exclude construirea blocurilor și nici a clădirilor de birouri, însă menționează respectarea unui anumit regim de înălțime care să nu obtureze vederea la mare:
„Pentru a stabiliza taluzul, cred că ar trebui să permitem construcții în coastă pentru că avem deja câteva exemple de succes: Banca Națională și fostul sediu al Miniera Dobrogea, care sunt construite de sus până jos, iar în zona respectivă, terenurile ne-au arătat că aceasta poate să fie o soluție funcțională. De asemenea, din punct de vedere urbanistic, pentru a crea o legătură între zona Portului Tomis și platoul Pieței Ovidiu, cred că putem permite construcții, dar care să îndeplinească trei condiții:

1. Să nu depășească la nivelul cornișei frontului țesutul deja construit. Cu alte cuvinte, din piață, să nu observi clădiri mai înalte decât cele deja construite.

2. Punctele de vedere către mare, capetele de perspectivă, priveliștea să nu fie obturate. Spre exemplu, când cobori pe Str. Karatzali să poți vedea marea, iar viitoarele clădiri să nu închidă deschiderea către mare, să nu împiedice vizibilitatea, priveliștea.

3. Viitoarele construcții nu trebuie să copieze sau să sufoce stilul arhitectonic atât de frumos al peninsulei. Frontul construit existent în peninsulă ar trebui protejat și pus în valoare prin niște construcții limitrofe sau adiacente care să nu copieze sau să le facă mai sărăcăcioase, ci din contră. Cu o inflexie oarecum spre modernism să fie o reflexie a frontului existent, astfel că putem veni și pune în coastă, pe toată zona de taluz, niște construcții neagresive, care să respecte condițiile enumerate anterior. Eu așa văd toată zona Portului Tomis, cu construcții contemporane, dar care să fie ca un fel de platformă de protecție pentru țesutul de deasupra deja existent”.

Întrebat fiind ce fel de clădiri crede că s-ar potrivi în zona respectivă, Decebal Făgădău a spus că își imaginează un „oraș în miniatură”, inclusiv cu blocuri de cinci etaje:

„Eu văd acolo un oraș în miniatură în care să coexiste și funcțiuni de locuire, și birouri pentru profesii liberale, și funcțiuni comerciale. Aș vedea chiar și un butic-hotel, aș vedea și birouri, și reprezentanțe ale companiilor ce au legături cu marea. Cât despre blocuri, s-ar naște un regim de înălțime 3S+2, asta însemnând cinci etaje. Întrucât loturile de teren nu sunt foarte mari acolo, ar fi cel mult 10 apartamente într-un bloc. Nu văd nimic nepotrivit în asta dacă respectă cele trei condiții”.

Stăpânii Portului Turistic Tomis. Scurtă cronologie a retrocedării penale

O bună parte din terenurile puse în discuție în cadrul noului PUZ face obiectul celei mai complexe și vechi anchete desfășurate de procurorii DNA în Constanța. Cunoscut generic sub denumirea Dosarul „Retrocedărilor”, speța este tergiversată în instanță de aproape un deceniu. La împlinirea termenului 100, judecătorii se pregătesc abia de o primă decizie în acest dosar.

Text integral pe Info Sud-Est

Andreea Pavel

Andreea Pavel este jurnalist si fondator al ziarului Info Sud-Est. A debutat in presa in anul 2007, iar in anul 2014 a castigat Tanarul Jurnalist al Anului ”pentru indrazneala de a face presa libera la Constanta”. Infiintat in anul 2012, saptamanalul Info Sud-Est s-a remarcat printr-o serie de investigatii despre legaturile transpartinice, abuzurile si coruptia de la malul marii, dar si prin campaniile de salvare a patrimoniului cultural si istoric din Constanta.