Etichetă: Brindusa Armanca

O seară cu Alcoolicii Anonimi, românii care se chinuie să renunţe la băutură

La telefonul afișat pe site a răspuns Traian. Mi-a spus că pot să particip la proxima întrunire. Dibuiesc pe întunericul de toamnă târzie intrarea situată lângă Biserica romano-catolică Sfânta Ecaterina din Cetate. Lanterna telefonului mobil e de neprețuit în labirintul de clădire veche și întortocheată, cu galerie și trepte unde nu te aștepți. În fine, ajung …
Un articol scris în cadrul campaniei „Industria alcoolului, partea goală a paharului”.

By Brandusa Armanca, in Alcoolul - partea goală a paharului Știri on .

Timișoara: Pe ruinele Fabricii de pălării s-a născut proiectul social Ambasada

Situată la doi pași de centrul orașului, una dintre fabricile care au produs un brand timișorean, vestitele pălării din fetru de lână, păr de iepure sau suport termoplastic, decade în fiecare zi. Acesta și este interesul major al proprietarilor misterioși de azi care așteaptă să dea o lovitură imobiliară cu terenul de câteva mii de metri pătrați și clădirile aferente, chiar dacă una dintre ele, corpul administrativ construit în 1900, figurează pe lista monumentelor istorice la poziția 143 ca monument de categoria B. Un tur prin curțile traversate de câini indispuși revelează mizeria care trebuie să surpe programatic proprietatea: acoperișuri crăpate, geamuri sparte, pereți scorojiți, porți ruginite. 

By Brandusa Armanca, in Orașul Uitat on .

Dialog cu Radu Radoslav, arhitect-șef al Timișoarei între 1997-2006: Salvarea patrimoniului este inutilă dacă nu există o strategie de regenerare urbană (Partea a II-a)

Radu Radoslav este un arhitect atipic, cu blog și energie polemică, care a încercat pe propria piele mai multe ipostaze: cea de arhitect la IPROTIM, institutul de proiectare timișorean înainte de 1989, de arhitect-șef al municipiului Timișoara, timp de aproape zece ani după Revoluție, de antreprenor, de profesor universitar, de reprezentatnt al Registrului Urbaniștilor, de ong-ist, de blogger etc. Poți insista mult și bine să afli ce clădiri de patrimoniu ar trebui să aibă prioritate la restaurare, nu îl interesează subiectul. Subiectul său sunt proiecțiile viitorului, adică regenerarea orașelor, a Timișoarei în mod special. Regenerare care să conserve spiritul european al urbei, moștenire pe cale să se ducă pe apa Begăi…

By Brandusa Armanca, in Orașul Uitat on .

INTERVIU Radu Radoslav, arhitect-șef al Timișoarei între 1997-2006: Politicienii înțeleg limitat moștenirile urbanistice și le interpretează vulgar. Conceptul ”Timișoara-mica Vienă” se poate întoarce împotriva ei (Partea I)

Radu Radoslav este un arhitect atipic, cu blog și energie polemică, care a încercat pe propria piele mai multe ipostaze: cea de arhitect la IPROTIM, institutul de proiectare timișorean înainte de 1989, de arhitect-șef al municipiului Timișoara, timp de aproape zece ani după Revoluție, de antreprenor, de profesor universitar, de reprezentatnt al Registrului Urbaniștilor, de ong-ist, de blogger etc. Poți insista mult și bine să afli ce clădiri de patrimoniu ar trebui să aibă prioritate la restaurare, nu îl interesează subiectul. Subiectul său sunt proiecțiile viitorului, adică regenerarea orașelor, a Timișoarei în mod special. Regenerare care să conserve spiritul european al urbei, moștenire pe cale să se ducă pe apa Begăi…

By Brandusa Armanca, in Orașul Uitat on .

Timișoara: Povestea Casei Mühle, un monument istoric lăsat în paragină pentru salvarea căruia timişorenii au protestat în stradă

Casa familiei Mühle, florari renumiți ai Imperiului Habsburgic, zace în paragină. În 2010, imobilul a ajuns în posesia lui Ionel Stancu, membru al clanului Cârpaci, romi îmbogățiți după Revoluție, proprietarii a nu mai puțin de 144 de proprietăți în Timișoara, și a fost distrus sub pretextul restaurării, apoi lăsat să cadă. În iarna lui 2013, timișorenii au ieșit în stradă cerând salvarea monumentului. În urma presiunii publice, Primăria a dat în judecată proprietarul și a cerut aducerea clădirii la stadiul inițial. Procesul a fost câștigat de instituție, iar pe 6 mai 2017 a expirat termenul fixat de instanță pentru refacerea vilei, dar proprietarii nu au făcut nimic. Primăria ia în considerare soluția de a face ea lucrările, apoi să recupereze banii de la proprietari, însă procedura durează și nu se știe dacă imobilul va supraviețui și acestei ierni.

By IJC, in Orașul Uitat on .

Dilemele democrației (2): nesupunerea civilă, protestul, răsturnarea sistemului

„De-aici, de departe, urmăresc înfrigurat, cu sufletul la gură, ce se întâmplă în România. Există clipe când doar nesupunerea civilă poate torpila carapacea nesimţirii celor care cred că pot batjocori la infinit un popor. Propunerea mea, cred că au făcut-o și alţii: Piaţa Victoriei să devină, începând din această noapte de pomină, de disperare și de revoltă, Maidanul verticalităţii, onoarei și demnităţii românesti!”, transmitea zilele trecute conaționalilor politologul Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatatea Maryland.

By IJC, in Jurnalisti in Serviciul Public on .

Parlamentar veteran cu convingător slogan: „Dacă poporul nu ne vrea pe noi, să îi voteze pe bulgari” – Mihăiță Calimente

De șaisprezece ani în Parlament, ales mai întâi ca țărănist în 1996, apoi la Camera Deputaților ca liberal și uselist, arădeanului Mihăiță Calimente nu i s-a acrit de politică la centru și vrea un nou mandat. Al cincilea, de data aceasta din mijlocul unui partid obscur, ALDE, despre care afirma în campanie că este singurul partid liberal de pe meleaguri arădene, dominate, după cum se știe, de PNL, scrie Brîndușa Armanca.

By IJC, in Alegeri Generale 2016 Jurnalisti in Serviciul Public on .