Vaslui: Biserica de lemn de la Cetățuia, ctitorită în timpul lui Ștefan cel Mare, riscă să fie înghițită de o râpă

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Cetățuia, județul Vaslui, o bijuterie de importanță națională a artei populare moldovenești, se află la doar câțiva metri de o ravenă activă. De-a lungul anilor, surparea terenului a provocat înclinarea lăcașului de cult spre sud, fiindu-i afectată structura de rezistență. În prezent, tălpile din stejar ale fundațiilor sunt putrezite, pereții au bârnele dislocate, iar învelitoarea de șindrilă este degradată. În timp ce preoții spun că nu au bani pentru cofinanțarea unui proiect de restaurare, autoritățile locale caută fonduri pentru salvarea lăcașului de cult, de care se leagă pagini importante din istoriei medievală a Moldovei.

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” a fostului schit Strâmba, sat Cetățuia, comuna Puiești, județul Vaslui are nevoie urgentă de consolidare și restaurare. Terenul pe care este amplasată clădirea prezintă o pantă variabilă de-a lungul axului est-vest al bisericii și o ravenă activă pe latura de sud-est, aflată în prezent la circa 10 metri de biserică.

Cum șansele de a fi reabilitată prin Programul Național de Restaurare sunt minime, Costel Moraru, primarul comunei Puiești, a declarat că a luat legătura cu un proiectant care lucrează la o firmă specializată, pentru a căuta o măsură de finanțare și a întocmi un proiect de restaurare a lăcașului de cult.

Biserica de lemn este cea mai veche construcție din Eparhia Hușilor și deține în interior picturi de o valoare inestimabilă.

«Am luat legătura cu un proiectant, să vadă dacă există finanțare europeană pentru restaurare de biserici și facem un proiect de conslidare. Vrem să ne implicăm! Este o biserică foarte veche, ridicată în timpul domnitorului Ștefan cel Mare, unde încă se ține seviciul religios pentru public. Sunt semne de degradare vizibile la acoperiș, pereți, în interiorul edificului. Biserica este construită pe un mal de apă și la niște ploi mai puternice există riscul să se surpe din mal. Mai întâi trebuie să consolidăm solul din jurul bisericii și apoi să implementăm proiectul de restaurare», a spus Costel Moraru.

Chiar dacă nu este în administrarea Primăriei Puiești, autoritățile locale susțin că au tot interesul să se implice, să restaureze biserica și să o înscrie într-un circuit turistic religios. «Biserica este foarte frumoasă. Toată este din lemn, are un acoperiș din șindrilă, iar în altar masa este construită dintr-un trunchi de copac foarte mare. Materialele sunt originale, este rustic tot ce e acolo. De la bugetul local nu avem bani pentru restaurare și, tocmai de aceea, vom face tot posibilul să accesăm fonduri europene pentru reabilitare», a mai spus Costel Moraru.

 

Sărăcie în biserici

Adrian Chirvase, protopop de Vaslui, a spus că la toate proiectele de restaurare este nevoie de o cofinanțare, iar bisericile nu au la dispoziție sume atât de mari. „Noi avem dorința să salvăm orice, să lucrăm împreună cu autoritățile locale. Spre exemplu, în această perioadă lucrăm la un proiect pentru Biserica de la Tăcuta, care este o ctitorie foarte frumoasă, facem acest proiect să salvăm biserica. Pentru restaurarea unui monument istoric trebuie fonduri foarte mari. Doar anumite firme specializate execută astfel de lucrări, iar prețurile sunt mai mari decât la lucrările civile. Suntem interesați tot timpul de aceste lucruri”, a spus Adrian Chirvase.

La bisericile care au cod B, de importanță regională, nu este nevoie de un aviz de la Ministerul Culturii, ci doar de la direcția de cultură județeană și se pot face lucrări de restaurare mai ușor. Însă, la cele înscrise la categoria de importanță națională, este mult mai complicat, deoarece trebuie un aviz de la Ministerul Culturii, trebuie elaborată o ducumentație corspunzătoare etc.

„Cu toate greutățile, noi ne străduim să atenuăm toate aceste lucruri urâte. Este o problemă care ne frământă, dar e nevoie de bugete mari. Sunt preoți care au trimis documentații pentru restaurare de biserici, dar nu au primit niciun răspuns. Proiecte se fac! Tot timpul suntem concentrați pe aceste lucruri”, a mai spus Adrian Chirvase.

 

Biserica se află la 10 metri de o ravenă

Specialiști din cadrul Direcției Județene de Cultură (DJC) Vaslui susțin că observațiile în situ scot în evidență faptul că biserica a fost supusă tasărilor inegale, acțiuni ce au generat înclinarea elementelor structurale spre sud și dislocări ale bârnelor din componența pereților exteriori.

„Soclul din beton realizat într-o etapă anterioară nu a fost eficient, astfel că se observă fisuri și la nivelul acestuia. Printr-un studiu geotehnic, s-ar putea stabili natura solului, precum și soluții de stabilizare a terenului pe laturile de est și sud. Deformațiile impuse, cum sunt tasările de teren, sunt factorul principal pentru fisurile constatate în situ”, se arată în cercetarea realizată de specialiștii DJC Vaslui.

De asemenea, învelitoarea existentă din șindrilă se află într-un stadiu avansat de degradare. Există zone cu discontinuități, astfel nu mai este asigurată etanșeitatea anvelopei, iar scândura de la streașina înfundată prezintă discontinuități și dislocări. Din cauza deformărilor cauzate de mișcările seismice, variațiile de umiditate, tasările terenului de fundare, pereții exteriori și ferestrele din lemn nu mai asigură etanșeitatea, astfel că factorii exteriori participă și la degradarea elementelor interioare. Și pardoseala originală din dușumea este în stare avansată de degradare, prezintă denivelări și dislocări, potrivit sursei citate.

 

Cea mai veche biserică din Eparhia Hușilor

Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, monument de arhitectură populară cu valoare națională, este unică prin realizare tehnică (de la structură și până la sistemul de închidere). Construcția îmbină armonios elementele tradiționale locale cu cele din întreg spațiul românesc.

Biserica fost ctitorită probabil în secolul al XVI-lea, în codrii din partea de sud-vest a satului Strâmba (atestat documentar încă din secolul al XV-lea, azi Cetățuia), de către obștea călugărilor de la Mănăstirea Neamț.

De dimensiuni modeste, dar armonios echilibrat, lăcașul prezintă o variantă arhaică de plan, în formă de dreptunghi cu absida altarului decroșată, poligonală cu cinci laturi, cu naos mai larg decât pronaosul. Construită din lemn de pe loc, din bârne de stejar, cioplite cu barda, încheiate în „cheotoare dreaptă”, are fundație din piatră de râu și tălpoaie de lemn, acoperiș în patru ape, streașină lungă, păstrând învelitoarea din șindrilă.

Monumentul atrage în mod deosebit atenția prin ferestrele arhaice, aflate pe două dintre laturile absidei altarului – una semicirculară și alta în formă de stea cu patru colțuri, și prin ferestrele mai mici de pe naos, decorate cu „zimți” și „rozete”, prevăzute cu sistem de fixare a pieii de animal, ce înlocuia în vechime geamul, prins în cuie de lemn. Lăcașul mai deține o valoroasă operă de artă plastică: iconostasul, datat 1670, bogat ornamentat în stuc cu chenare și colonete în frânghie, motive vegetale și florale, cu fonduri și aureole în relief, ce încadrează icoanele pictate de un autor necunoscut în tehnica tempera pe lemn.

 

Foto – Direcția Județeană de Cultură Vaslui

Danut Ciobanu

Danut Ciobanu este jurnalist la Monitorul de Vaslui, unde lucreaza de 11 ani, fiind specializat în domeniul economico-financiar si administratie.