Conacul Petre P. Carp din Țibănești, salvat de la ruină de un proiect dedicat meșteșugurilor și patrimoniului

Conacul marelui om de stat Petre P. Carp din Țibănești, județul Iași, trăiește din nou vremuri fericite. În anul 2005, monumentul istoric restituit moștenitorilor era o veritabilă ruină: fără uși, geamuri, sobe și cu fațada distrusă. Deși la retrocedare nu au primit și parcul din jurul conacului, noii proprietari au trecut imediat la lucru. Dintr-o locație pustie, în paragină, moștenitorii au transformat conacul într-un adevărat nucleu de promovare a meșteșugurilor și patrimoniului. Proiectul cultural «Țibănești» captează, în fiecare an, interesul a zeci de studenți din București și Iași, ONG-uri din țară și străinătate.

By , in Orașul Uitat on . Tagged width: , , , ,

Conacul Petre P. Carp, din comuna Țibănești, județul Iași, este din nou plin de viață. După ce a fost naționalizat de comuniști și a trăit vremurile tulburi din perioada de tranziție spre un regim democratic, în anul 2005, conacul a fost retrocedat proprietarilor de drept. Chiar dacă restituirea nu a vizat și parcul din jurul conacului, pentru care moștenitorii se judecă încă cu Primăria Țibănești, actualii proprietari au demarat implementarea unui amplu proiect de restaurare de lungă durată.

Alexandra Mihailciuc, arhitect și coordonatorul Programului Cultural «Țibănești», ne-a spus că, în momentul în care a fost preluat, conacul era o ruină și mai exista doar carcasa exterioară a clădirii. Practic, în camerele imobilului nu mai era nimic, doar scara centrală din interiorul clădirii supraviețuind celor peste 50 de ani de înstrăinare. «În anul 2005, când conacul a fost restituit, acesta nu mai avea ferestre, nici uși, nici sobe. Vă spun, s-au montat toate ferestrele și ușile și a fost o investiție majoră. De vreo 5 – 6 ani am avansat câte puțin în restaurarea conacului, cu posibilitățile mici pe care le avem. Ideea este că familiei i-a fost confiscat un conac și i s-a restituit o ruină fără uși și fără ferestre», a precizat Alexandra Mihailciuc.

 

Este nevoie de civilizație

Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă. Cum parcul nu a fost restituit și a rămas în administrarea autorităților locale, modul cum acesta este îngrijit lasă mult de dorit. Gunoaiele sunt la tot pasul, copacii nu sunt toaletați, aleiele sunt îngropate în buruieni.

«Suntem în proces cu Primăria Țibănești, pentru că parcul nu este al nostru. Acum parcul este neîngrijit. Noi când venim acolo facem curățenie. Trebuie făcută o campanie de informare la nivel local, pentru ca cetățenii să nu mai lase în urma lor mizerie. Vrem să restaurăm conacul și să îl deschidem publicului larg. Vom face în interior un centru comunitar la parter și la etaj un punct muzeistic, despre personalitatea lui Petre P. Carp», a mai spus Alexandra Mihailciuc.

Referindu-se la situația actuală a parcului, Şerban Sturdza, strănepotul lui Petre P. Carp, a spus că parcul era o grădină a conacului, cu tot felul de amenajări. «Conacul nu poate fi privit ca un obiect în sine, fără să ne gândim la locul unde-i așezat și atunci trebuie să ne gândim la parc și la spațiile care ne înconjoară. Nu trebuie să vă închipuiți că parcul este un parc public, ca un parc de oraș. El este, de fapt, o grădină, care e grădina conacului cu niște amenajări de peisaj, cu o fântână, cu lucruri care au dispărut, o pajiște sau niște sere pentru flori. În același timp, majoritatea suprafeței care acum e complet deteriorată și desfigurată prin lipsa de grijă și interese obscure, forma de fapt un cadru economic care susținea toată activitatea de aici», a spus Șerban Sturdza. Nucleul economic conținea grajduri, bucătării, locuri pentru grădinărit, o pepinieră pentru copaci, o albinărie pentru stupi, opt fântâni, teren arabil etc. Practic, era o întreagă suprafață care putea fi administrată pentru nevoile proprii, iar din procesul economic făceau parte foarte mulți oameni.

 

Proiect cultural la Țibănești: «Batem fierul la conac»

De 11 ani, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat «Batem fierul la conac». Programul include o serie de workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale și este coordonat de Asociația «Maria» în parteneriat cu Fundația «Pro Patrimoniu». La eveniment vin studenți de la arhitectură și sociologie din facultățile de la București și Iași, meșteri populari localnici și din alte zone, invitați din străinătate. Și în acest an, atelierele de lucru sunt organizate în perioada 23 iulie – 6 august și au tematici diferite: fier forjat ornamental, frescă, construirea de cuptoare de pâine, tencuieli tradiționale, olărit. Toate aceste ateliere de manufactură sunt destinate salvării patrimoniului istoric.

Workshopul este coordonat de către arhitecții Alexandra Mihailciuc și Șerban Sturdza și cuprinde numeroase prezentări: Ștefan Mănciulescu, arhitect, vorbește despre lucrul cu monumentele istorice; Francisc Mraz și Gyuri Ilinca, conducătorii școlii de Fotopoetică, aduc filmele: «Forjă pentru Țibănești» și «Combinatul de Ateliere»; Andrei Rosetti, pictor, va susține o prezentare despre proiectele Noima; Caroline Assay, restaurator, vorbește despre proiectul de restaurare al Vilei Golescu; Alexandra Mihailciuc, arhitect, va prezenta într-o pre-lansare cartea «În jurul focului», o incursiune în lumea sistemelor de încălzire tradiționale cu o punte către prezent.

Șerban Sturdza a spus că primul proiect din cadrul programului a fost un exercițiu de execuție de fier forjat cu tehnici tradiționale cu specialiști francezi, iar al doilea proiect a fost contrucția unei stații de autobuz din fier forjat în Țibănești. «Ce ne propunem în conacul Petre P. Carp este de a reuni energiile de aici într-un efort mai mult de gândire și de proiecte viitoare. Principalii actori, în afară de autoritățile locale, sunt facultățile și baza de învățământ superior din arhitectură și sociologie din Iași și Bucureștiul care pompează destul de multă energie aici, prin tinerii arhitecți care sunt implicați. Nimic din tot ceea ce se vede nu e susținut de stat, cu toate că e un monument istoric. Aici sunt eforturile strict ale familiei, care sunt după aceea disipate și organizate în a face un mod de parteneriat și voluntariat cu tot felul de oameni și entități», a precizat Șerban Sturdza.

Următorul proiect de la conacul Petre P. Carp din Țibănești va avea loc în perioada 15 septembrie – 7 octombrie 2017, când va fi înlocuintă șarpanta anexelor la conac, care fac parte din ansamblul monumentului istoric. Specialiștii din cadrul a două asociații din Franța, împreună cu meșteri români vor lucra la noua șarpantă.

 

Istoria conacului din Țibănești

În regiunea Moldovei, pe drumul ce leagă orașele Iași și Vaslui, se află satul Țibănești, iar în centrul satului se situează ansamblul conacului Petre P. Carp. Ansamblul este format din clădirea conacului, diverse clădiri anexe, biserică și mausoleu, precum și un parc dendrologic.

Istoria domeniului familiei Carp începe în anul 1646, când armașul Carp Lungul cumpără moșia de la vistiernicul Enache. Prin cumpărare și moștenire, moșia schimbă mai mulți proprietari, iar în 1771 este cumpărată de marele ban Gheorghe Carp, strănepot al armașului Lungul Carp.

Conacul actual de la Țibănești este ridicat în jurul anului 1820 de către Ion Carp, având în primă fază doar parter și un etaj. După ce termină studile în Occident, în jurul anului 1830, paharnicul Petrache Carp, fiul lui Ion Carp, este cel care amenajează parcul dendrologic.

Petre P. Carp, născut la Iași în 1837, este fiul lui Petrache și al Smarandei, fiică a boierului Iorgu Radu. După moartea tatălui său, în anul 1874, Petre P. Carp moștenește moșia de la Țibănești. În 1905, Petre Carp reclădește conacul adăugând un al doilea etaj peste cele două niveluri existente.

După moartea omului de stat, soția și fiul său, Nicolae Carp, continuă să întrețină și să administreze moșia. Nicolae locuiește la Țibănești până la naționalizare.

După 1989 proprietarul de atunci, Consiliul Local Țibănești, execută lucrări de reabilitare, având în vedere starea de degradare a clădirii. Din nefericire, intervenția se face neprofesionist, rezultatul fiind afectarea arhitecturii conacului.

În 2001 se începe procedura de retrocedare de către moștenitorii Elisabetei Sturdza, fiica lui Petre P. Carp. De abia în 2005 li se retrocedează o parte din teren și conacul, fără parcul dendrologic care face parte din domeniul public. Moștenitorii refuză compensațiile financiare pentru terenul parcului și atacă în justiție hotărârea autorităților locale.

 

Omul politic Petre P. Carp

 

Petre P. Carp s-a născut la 28 iunie 1837 la Iași dintr-o veche familie boierească. Își va începe studiile liceale la Liceul francez – das Französische Gymnasium. În 1858 își susține bacalaureatul, după care urmează studiile superioare la Facultatea de Drept și de Științe Politice de la Universitatea din Bonn.

Cariera politică a lui Petre P. Carp, a durat 50 de ani, de la 11 februarie 1866 până la 16 august 1916 odată cu intrarea României în Primul Război Mondial. În anul 1866 Petre P. Carp debutează în diplomație la Agenția României din Paris. În toamna anului 1867, Petre P. Carp și-a depus candidatura la Colegiul I din Vaslui, fiind ales deputat.

Primul ministeriat al lui Petre P. Carp s-a produs în guvernul prezidat de conservatorul Manolache Costache Epureanu (20 aprilie – 14 decembrie 1870) în care tânărul de 33 de ani deține portofoliul externelor. În perioada11 martie 1871 – 30 martie 1876, pentru numai două luni, deține portofoliul de ministru al Cultelor în guvernarea Lascar Catargiu.

Prim-ministru și ministru în mai multe guverne, Petre P. Carp a ocupat în activitatea sa funcții însemnate într-un număr de mai multe guverne începând din anul 1870, cu intermitență, până în anul 1912.

Petre P. Carp a avut cinci copii: o fată, Elsa, și patru băieți: Ion, Grigore, Petre și Nicu. Omul de stat trăiește durerea pierderii unui fiu, locotenentul Petre Carp, căzut pe frontul din Transilvania în localitatea Magheruș, la vârsta de 29 de ani. Petre P. Carp  a încetat din viață la 19 iunie 1919, la aproape 82 de ani.

 

Foto: Facebook/ Proiectul cultural Țibănești

Danut Ciobanu

Danut Ciobanu este jurnalist la Monitorul de Vaslui, unde lucreaza de 11 ani, fiind specializat în domeniul economico-financiar si administratie.