Constanța: Palatul Reginei Maria, vândut la preț de apartament de lux. DNA cere anularea vanzarii

Palatul Regal din stațiunea Mamaia a fost vândut, în anul 2003, de compania de stat SC Mamaia SA ,firmei SC Light System SRL, la prețul unui apartament de lux. Un an mai târziu, Primăria Constanța a vândut și curtea palatului, în suprafață de 1,5 hectare, aceluiași proprietar, cu 23 euro/mp, deși pe piața imobiliară un metru pătrat din stațiune valora între 200 și 300 euro/mp. Deoarece imobilele sunt monumente istorice de categoria A, iar tranzacțiile s-au făcut fără acordul Ministerul Culturii, DNA cere anularea contractelor de vânzare. Procesul este în desfășurare. SC Light System SRL are un acționariat stufos și controversat din preajma unor afaceriști și oameni politici celebri: Alexandru Bittner, Dorin Cocoș și Sorin Ovidiu Vântu.

După Revoluție, Palatul Regal din Mamaia a fost supus unui fenomen agresiv de deteriorare, structura acestuia fiind foarte șubrezită. În 2012, palatul a fost incendiat și, din momentul privatizării, a fost exploatat haotic, fără respectarea legislației în vigoare. În fiecare vară, fosta reședință a Reginei Maria a fost, pe rând, club, discotecă sau bar de noapte. În acest timp, Palatul de la Balcic, ”fratele mai mic” al Palatului din Mamaia, este vizitat anual de sute de mii de vizitatori interesați de istoria clădirii și de memoria regală a locului.

 

Istoria unei tranzacții ilegale

Palatul Regal din Mamaia a fost construit în perioada 1924-1926 la cererea Reginei Maria, după planurile arhitectului italian Mario Stoppa. Ulterior, palatul a trecut în proprietatea principesei Elena, mama Regelui Mihai, iar în anul 1932 Carol al II-lea a cedat clădirea Flotilei de Hidroaviație. În 1948, imobilul a fost naționalizat sub regimul comunist, iar în 1990 a ajuns în subordinea companiei de stat SC Mamaia SA.

În anul 2003, SC Mamaia SA, condusă pe atunci de Dan Lucian Victor, vinde palatul către SC Light System SRL, în schimbul sumei de 709.209 lei, adică aproximativ 150.000 de euro (la cursul actual). Conform informațiilor din dosarul privatizării, jumătate din această sumă constituia valoarea bunurilor care se găseau în palat. Altfel spus, clădirea propriu-zisă a fost vândută cu aproximativ 75.000-80.000 de euro (la cursul actual). Dincolo de valoarea istorică și arhitecturală, palatul are o suprafață construită la sol imensă: 1218 mp. Iar clădirea are demisol, parter, un etaj și mansardă adică o suprafață totală de aproape 5000 mp.

Terenul aferent palatului, cu o suprafață de 1,5 hectare, se afla în proprietatea Primăriei Constanța și a fost vândut în anul 2004 cu 23 euro/mp deși, la mica publicitate, terenurile din stațiunea Mamaia erau scoase la vânzare cu prețuri cuprinse între 200 și 300 de euro.

Ambele tranzacții au avut loc fără înștiințarea Ministerului Culturii ori a Direcției Județene de Cultură Constanța, deci fără exercitarea dreptului de preemțiune al Statului. Palatul Regal din Mamaia este înregistrat în Lista Monumentelor Istorice prin codul LMI CT-II-m-A-02896.

Povestea Palatului Reginei Maria din Mamaia a fost făcută publică de jurnaliștii de la Info Sud-Est în iulie 2014. Prețurile derizorii în schimbul cărora au fost vândute cele două imobile, dar și tranzacționarea acestora fără înștiințarea Ministerului Culturii au atras atenția procurorilor DNA Constanța care l-au trimis în judecată pe fostul primar Radu Mazăre pentru abuz în serviciu.

Conform informațiilor din rechizitoriu, magistrații au mai cerut în instanță și anularea contractului de vânzare-cumpărare a terenului pentru că a fost vândut fără aprobarea Ministerului Culturii: ”Totodată, se impune anularea contractelor de vânzare-cumpărare (…) Și în aceste cazuri sunt deopotrivă valabile argumentele expuse mai sus cu privire la aplicabilitatea regulilor din Codul Civil anterior în materia nulităților și contractului de vânzare cumpărare, precum și a celor privind caracterul derizoriu al prețurilor de vânzare și de fraudarea legii comisă prin încheierea celor două contracte de vânzare cumpărare”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.

Din momentul în care a fost privatizat, palatul a fost exploatat fără întrerupere și fără respectarea legii. Tâmplăria a fost schimbată cu termopane de proastă calitate, pe clădire au fost montate aparate de aer condiționat, iar fostul palat al Reginei Maria a fost gazda unor showuri estivale de prost gust, vară de vară, ajungând, pe rând, club, bar de noapte și discotecă. Și totul s-a petrecut fără avizul Direcției Județene de Cultură Constanța, fapt confirmat chiar de reprezentanții instituției. Magdalena Tiță, directorul DJC Constanța, ne-a declarat că până la intervenția procurorilor DNA, instituția pe care o conduce nici măcar nu a putut lua legătura cu proprietarii monumentului istoric.

 

Cum a ajuns Palatul Reginei Maria pe mâna apropiaților grupului Bittner-Cocoș-Vântu

 Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, firma SC Light System SRL, societatea care a cumpărat prin negociere directă ambele imobile, are ca asociați offshoreul cipriot Radoway Ltd., cu sediul în Nicosia, pe Marius Constantin Cotruță și Teodor Cezar Camențu care a fost și administratorul firmei până în anul 2016. În anii 2012 și 2013 societatea a avut un singur salariat.

O anchetă din 2006 a jurnaliștilor de la evz.ro (n.red. – sursa secundară Hotnews.ro) a scos la iveală încrengătura prin care Sorin Ovidiu Vântu, prin Radoway Limited, a controlat Realitatea Tv: ”Cumpărătorul (televiziunii Realitatea TV, n.red.) a fost firma Global Video Media SRL, care era controlată atunci de Radoway Limited, o cutie poștală din Cipru. Off-shore-ul cipriot a fost reprezentat în momentul tranzacției de Mircea Solomon, locotenent fidel al lui Vântu și fost director în structura Gelsor, înființată de părintele FNI. Cu toate acestea, Vântu a negat de fiecare dată că s-ar afla în spatele vreunui off-shore cipriot. În mod ciudat, cei 5,55 milioane de dolari pe care Global Video Media SRL (Radoway Ltd. – Cipru) i-a virat în conturile lui Radu Mărgineanu pentru pachetul de 45a din Realitatea provin dintr-o sursă colaterală. Este vorba despre compania Petromservice SA care, pur și simplu, a finanțat Global dând posibilitatea acesteia să cumpere acțiunile râvnite. Când a fost semnat contractul de finanțare, Petromservice era patronată de federația sindicală din Petrom, condusă de Liviu Luca”, notau jurnaliștii evz.ro.

Conform informațiilor din rechizitoriul procurorilor DNA, Teodor Camențu a devenit administrator al SC Light System SRL la propunerea lui Bogdan Ștefan Lucov, rudă apropiată cu Dorin Cocoș. În același timp, la conducerea firmei ”cadorisită” de SC Mamaia SA și Primăria Constanța s-au mai perindat:
SC Radoway Limited, firma prin care Sorin Ovidiu Vântu a tranzacționat Realitatea Tv;
Mastertrade Group Ltd, o firmă controversată cu sediul social în Marea Britanie, controlată de Alexandru Bittner, prieten apropiat al fostului premier Adrian Năstase;
SC Cofigen SA, o firmă elvețiană care i-a finanțat un proiect imobiliar fostului premier italian Silvio Berlusconi și care are acțiuni în alte societăți ce aparțin cuplului Bittner-Petrache, dar și la societatea Trei Cocoși – Complex International SRL, înființată de Dorin Cocoș și Alexandru Bittner.

 

Proprietarii știau că palatul este monument istoric în momentul tranzacției

După deschiderea anchetei penale de către procurorii DNA, proprietarii monumentului au contactat Direcția Județeană de Cultură Constanța răspunzând, de fapt, unei scrisori pe care instituția o expediase către SC Light System SRL de mai bine de jumătate de an:

”Vă informăm că am demarat acțiuni de curățare a incintei și aplicăm măsurile necesare pentru protejarea imobilului. Dorim să vă asigurăm de implicarea societății noastre în activitatea de conservare și reabilitare a imobilului. În acest sens vom solicita unui birou de arhitectură consultanța de specialitate și de asemenea vom contracta și o expertiză tehnică necesară pentru constatarea stării actuale a clădirii și structurii (…) Dorim să reiterăm disponibilitatea societății și a reprezentanților săi de a identifica cele mai bune modalități de colaborare cu instituția dvs. În aplicarea prevederilor art 8 alin 4 din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și în acest sens se poate organiza o întâlnire comună cu reprezentanții dvs/un program de acțiune care să satisfacă interesul suprem al protejării patrimoniului istoric. Ne exprimăm credința că se poate ajunge la transformarea imobilului într-un spațiu multifuncțional reprezentantiv, care poate contribui la promovarea Constanței pe plan intern și internațional”, se arată în scrisoarea primită de Direcția Județeană de Cultură de la SC Light System SRL, proprietarul palatului.

Contactat telefonic, Teodor Camențu a declarat că proprietarii palatului știau de la bun început că imobilul este monument istoric, dar că nu a fost reabilitat din cauza problemelor financiare: ”Am știut de când l-am cumpărat. Noi n-avem voie să construim acolo, n-avem voie aia, aia, e monument istoric. Încercăm să-l punem pe picioare cu forțele pe care le avem (…) Doamnă, n-au fost bani, doamnă. N-am putut să facem. Și atâta tot”.

Pe de altă parte, Camențu nu a știut să explice cum se vor concretiza lucrările de reabilitare a palatului, dar a precizat că ”va fi făcut cum trebuie”: ”Nu știu să vă spun acum, că nu am stabilit. Adică ne-am gândit că vrem să-l facem cum trebuie, vrem să îl aducem iar la stadiul inițial, să îl facem cum a fost, vorba aia e monument istoric (…) Păi noi vrem să facem o asociere cu Direcția de Cultură, să-l facem muzeu dacă e necesar. N-a depins numai de mine, știți cum e, nu puteam să iau decizii numai eu… asta e acum, ce să facem? Nu-i păcat? E un patrimoniu național, trebuie să-l reabilităm, să-l facem frumos. E interesul tuturor, e interes național. S-au hotărât în fine să facă ceva bun”, a declarat Camențu pentru ziarul Info Sud-Est în anul 2015.

 

 

Trecutul glorios și sfârșitul trist al Palatul Reginei Maria din Mamaia, ”fratele mai mic” al Palatului din Balcic

Palatul Regal din stațiunea Mamaia are o istorie superbă care, dacă ar fi pusă în valoare de proprietarii monumentului și de autoritățile locale, ar atrage cu siguranță mii de turiști români și străini interesați de istoria locurilor și de memoria regală de la malul Mării Negre.

O descriere amplă a monumentului, așa cum era acesta pe vremuri, a fost făcută de istoricul Florin Anghel pentru ziarul Info Sud-Est în anul 2014:

”Palatul Regal din Mamaia ascunde mai multă istorie decât oricare dintre clădirile oficiale din afara Bucureştilor. Odinioară, fiecare cameră avea culori diferite pentru draperii, sticlăria de epocă şi mobilier (în saloanele regelui Ferdinand domina stilul Biedermaier de cea mai bună calitate). Pereţii erau împânziţi cu tapiserii vechi, englezeşti, de in şi, în special, cu impresionanta colecţie de acuarele a împărătesei Maria a Rusiei, soţia ţarului Alexandru al II-lea şi bunica reginei Maria. Dominau, în încăperi, vasele veneţiene de porţelan albastru cu alb, sobele din teracotă olandeză, mobila veche italiană, simplă iar sufrageria, imensă, se deschidea spre balconul din care, atunci, se vedea marea. „Kara Dalga” se deschidea spre un parc mare, cu gazon tuns şi tufe de trandafiri, unde domneau un bazin cu apă dulce, captată din Siutghiol, o fântână şi multe alei din piatră, operele arhitecţilor italieni Antonio Moraldo şi Carlo Actis. Clădirea avea iniţial 35 de camere: 16 la subsol, 12 la parter şi 7 la mansardă, alături de sălile de serviciu”.

De multe ori, Palatul Regal din Mamaia a fost gazda celor mai importante capete încoronate ale vremii care poposeau la malul Mării Negre pentru a vizita familia regală a României. Ar fi de ajuns să ne amintim de rolul important pe care România l-a jucat în securitatea regională, între cele două războaie mondiale. Mai mult decât atât, Regina Maria era nepoata țarului Alexandru al II-lea al Rusiei (bunic matern) și nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii (bunică paternă).

Așa că nu e de mirare că vizitele pe care Regina Maria le primea vara, la palatul său din Mamaia, erau importante, iar evenimentele organizate la reședința regală erau deosebite: ”În Palatul acesta au locuit, în vremuri fericite, regele Ferdinand, regina Maria, regele Mihai, regina mamă Elena. Au venit mereu în vacanţe, aici, la plajă, regina Sofia a Greciei, fiul ei, viitorul rege Paul (1947- 1964), regina Marioara a Iugoslaviei sau Philip, ducele de Edinburgh, soţul de o viaţă al bunei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Şi-a petrecut zilele în camerele Palatului, în lunile de vară, mareşalul Józef Piłsudski, conducătorul Poloniei interbelice. Amintirile locatarilor sunt legate de jocurile nevinovate de pe nisipul fierbinte al Mamaiei şi de răcoroasa odihnă, meritată, a Palatului. Nu de puţine ori, pe plaja care ducea spre Midia şi lacul Taşaul, regina Maria obişnuia să organizeze concursuri neoficiale de călărie şi era neasemuit să vezi un grup de regine şi prinţi moştenitori alergând în curse rapide pe ţărmul sălbatic. Evident, terasa, care pare că sărută marea, era finalul trapului, locul unde se primeau premiile (un ceai, un aperitiv, o cină) şi nu puţine au fost deciziile politice sau dinastice care s-au conturat aici. Stăpâna locului era regina cu ochii albaştri şi pasionali, de o frumuseţe aparte, cu vocea puţin răguşită şi cu un pronunţat accent englezesc, fără inhibiţii, cu o inteligenţă sclipitoare”, a mai povestit istoricul Florin Anghel pentru ziarul Info Sud-Est în anul 2014.

 

 

Ce spune Legea 422/2001 despre obligațiile proprietarilor de monumente istorice și despre condițiile în care acestea pot fi vândute

Art. 4 (5) Proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, care intenționează să vândă monumente istorice, transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor înștiințarea privind intenția de vânzare, însoțit de documentația stabilită prin ordin al ministrului culturii și cultelor.

Art. 6 (1) Paza, întreținerea, conservarea, consolidarea, restaurarea și punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin, după caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Art. 9 (1) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecție, delimitat, pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcție de trama stradală, relief și caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură, conservarea integrată și punerea în valoare a monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural.

Art. 10 (1) Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare.

Art. 11 (1) Orice intervenție asupra monumentelor istorice și asupra imobilelor din zona lor de protecție, precum și orice modificare a situației juridice a monumentelor istorice se fac numai în condițiile stabilite prin prezenta lege.

(2) Desființarea, distrugerea parțială, sau totală, profanarea, precum și degradarea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legii.

Art. 23 (1) Intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor.

 

Obligațiile și drepturile proprietarilor de monumente istorice

Art. 36 (1) În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii și titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligați:

  1. a) Să întrețină, să folosească și să exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei legi și a obligației privind folosința monumentului istoric, conform art. 17;
  2. b) Să asigure paza, integritatea și protecția monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere a acestora în condițiile legii;
  3. c) Să înștiințeze de urgență, în scris, direcția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național județean, precum și primarul orașului ori al comunei respective despre orice modificări sau degradări în starea fizică, a monumentelor istorice deținute și aflate în teritoriul unității administrativ-teritoriale;

(4) Cu privire la înstrăinarea, închirierea sau concesionarea imobilelor monumente istorice proprietarii acestora au următoarele obligații:

  1. a) Să înștiințeze în scris direcția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național, județean, despre intenția de a înstrăina monumentul istoric, în vederea exercitării dreptului de preemțiune al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale, în condițiile prezentei legi;
  2. c) Să înștiințeze în scris direcția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național, județean, despre schimbarea proprietarului sau a administratorului în termen de 15 zile de la data încheierii contractelor, potrivit legii, și să transmită acesteia o copie de pe acte.

Andreea Pavel

Andreea Pavel este jurnalist si fondator al ziarului Info Sud-Est. A debutat in presa in anul 2007, iar in anul 2014 a castigat Tanarul Jurnalist al Anului ”pentru indrazneala de a face presa libera la Constanta”. Infiintat in anul 2012, saptamanalul Info Sud-Est s-a remarcat printr-o serie de investigatii despre legaturile transpartinice, abuzurile si coruptia de la malul marii, dar si prin campaniile de salvare a patrimoniului cultural si istoric din Constanta.