Constanta: Sinagoga askenază, în ruine de 20 de ani, ar putea fi consolidată si restaurată de Compania Națională de Investiții

Sinagoga așkenază din Constanța, construită în anul 1911, în stil maur, este lăsată în paragină de peste 20 de ani. Imobilul aparține Comunității Evreilor din Constanța, iar proprietarii nu au făcut nimic după 1990 să conserve clădirea, aceasta fiind încadrată în clasa I de risc seismic. Abia recent, după ce presa și comunitatea locală au sesizat că se pierde o clădire valoroasă, proprietarii au făcut un proiect de restaurare și consolidare, iar lucrările ar urma să fie făcute prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, a declarat Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreilor din Constanța, pentru justitiecurata.ro. Dosarul a fost depus la CNI, însă compania nu a făcut deocamdată licitația pentru desemnarea constructorului.

La capătul unei străduțe din zona veche a Constanței, pe strada CA Rosetti nr. 2, se află clădirea fostei sinagogi așkenaze (de rit occidental). Doar zidurile au mai rămas astăzi mărturie a frumuseții clădirii aflate în patrimoniul comunității evreiești de la malul mării. Acoperișul și părți din pereții interiori s-au prăbușit, iar structura clădirii este șubrezită.

Construită în anul 1911, în stil maur, după planurile lui Adolf Linz, un arhitect care a proiectat zeci de case din zona orașului vechi, sinagoga păstrează un trecut trist. În perioada de prigoană a evreilor din cel de-Al Doilea Război Mondial, sinagoga a servit drept depozit pentru armata germană care își adăpostea acolo muniția, alimentele neperisabile și hrana pentru cai destinate trupelor aflate pe frontul de Est.

După anul 1944, sinagoga a fost reabilitată aproape în întregime și a fost redată comunității evreiești. Spre deosebire de Templul Sefard (rit spaniol) din Constanța, care a fost demolat în perioada comunistă, Sinagoga a traversat cu succes perioada fostului regim, însă a căzut pradă nepăsării după anul 1989, atunci când a intrat într-un proces accelerat de degradare. Astăzi, rămășițele clădirii se pot prăbuși oricând.

Sinagoga nu este monument istoric însă valoarea ei istorică și arhitectonică a atras atenția Direcției Județene pentru Cultură Constanța, ai cărei specialiști s-au interesat de soarta clădirii și de o eventuală procedură de clasare a acesteia în anul 2012. La vremea aceea, Magdalena Tiță, directorul instituției, a purtat un dialog cu Carol Friedman, președintele Comunității Evreilor din Constanța. Discuțiile nu s-au materializat într-un proiect concret.

Pretextul invocat de Carol Friedman a fost că terenul pe care e construită clădirea (și care nu era intabulat la Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară), figura în actele de proprietate într-o unitate de măsură folosită pe vremea Imperiului Otoman, iar procedura de conversie ar fi fost foarte dificilă. Chiar și așa, nu este de înțeles de ce Carol Friedman, care a fost președintele Comunității Evreilor din Constanța timp de 22 de ani, nu a prevenit dezastrul în care se află astăzi lăcașul, de ce nu a angajat un paznic care să supravegheze Sinagoga sau de ce nu a efectuat reparațiile necesare atunci când apărea câte o fisură în tencuiala clădirii.

Dimpotrivă. Carol Friedman declara în anul 2014, la puțin timp după ce a fost înlocuit din funcția de președinte al Comunității Evreilor, că orașul Constanța este singurul din țară în care o sinagogă a ajuns în stadiul de ruină. Distrugerea lăcașului de cult a fost posibilă în orașul care este cunoscut pentru mozaicul etnic și cultural și pentru cel mai mare număr de comunități etnice minoritare care au conviețuit pașnic secole de-a rândul.

În celălalt județ dobrogean, Tulcea, Sinagoga este la loc de cinste, reabilitată și iluminată pe timpul nopții, iar acest lucru a fost posibil și cu ajutorul administrației locale. Constantin Hogea, primarul Tulcei, împreună cu Solomon Faimbalt, președintele Comunității Evreilor din Tulcea, au inaugurat în anul 2014 singura sinagogă care poate fi vizitată în Dobrogea, în urma lucrărilor de reabilitare.

În același an, 2014, președinte al Comunității Evreilor din Constanța a ajuns Sorin Lucian Ionescu, realizator tv și director de programe la Neptun Tv. Încă din primele ieșiri publice în calitate de șef al comunității, Ionescu a declarat că este interesat să întocmească studiile necesare pentru evaluarea unei viitoare lucrări de reabilitare a clădirii.

Însă lucrurile s-au mișcat anevoios și abia trei ani mai târziu, în 5 mai 2017, pe site-ul Primăriei Constanța a fost pusă în dezbatere publică cererea de autorizație de construire pentru punerea în siguranță a clădiriii, solicitată de Comunitatea Evreilor din Constanța.

„Certificatul de urbanism și autorizația de construire au fost scoase de acum doi ani. Acum practic se  reînnoiesc pentru că sunt gata toate actele – proiectul și expertiza, avizul Ministerului Culturii. Proiectul cuprinde restaurarea și consolidarea clădirii și va fi făcut, sper, de Compania Națională de Investiții, după modelul Cazionoului din Constanța. Noi urmează să predăm sinagoga CNI-ului și ei vor organiza licitația și se vor ocupa de lucrări. Nu primim bani direct de la Guvern, am aplicat pentru finanțare, ca și cei de la Cazionoul Constanța. Este o promisiune mai veche, de când era Liviu Dragnea ministrul Dezvoltării. Pe același model s-a făcut sinagoga din Tulcea. De atunci ne chinuim. Proiectul de consolidare și restaurare a costat circa 70.000 lei, iar pe toată documentația am platit circa 150.000 lei. Lucrările de consolidare și restaurare ar costa undeva la 6 milioane lei. Însă nu prevede nimic la interior, restaurarea picturii murale, instalații mobilier. Asta va fi în sarcina noastră”, a declarat pentru Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreilor din Constanța, justitiecurata.ro.

După restaurare, clădirea va fi pusă în circuitul turistic și își va recăpăta vechea funcțiune.

„După restaurare, clădirea va deveni obiectiv turistic pentru că este reprezentativă pentru centrul vechi al Constanței, unde se află și catedrala romano-catolică și cea ortodoxă și moscheea Carol I. La noi sunt foarte  mulți turiști care vin și întreabă unde este sinagoga și noi nu avem ce să le arătăm. O vom folosi și ca lăcaș de cult pentru că avem o comunitate de două ori mai mare decât cea din Tulcea. Membri in Comunitatea Evreilor din Constanța suntem 50, însă sunt mult mai mulți evrei fiindcă nu toată lumea s-a înscris în comunitate. Comunitatea este o organizație la care plătești cotizație. Calitatea de evreru nu le-o ia nimeni celor care nu sunt înscriși”, a mai explicat președintele Comunității Evreilor din Constanța.

Întrebat de ce clădirea a fost lăsată în paragină timp de 20 de ani și nu a fost clasată monument istoric, Sorin Lucian Ionescu spune că nu știe.

„Nu știu să vă răspund pentru că eu am devenit președinte al Comunității Evreilor acum trei ani și acesta este primul lucru de care m-am ocupat. Nu pot să vă spun din trecut. Este o supărare și a mea personală, pentru că inițial a apărut o găurică în acoperiș, găurica respectivă nu a fost astupată când trebuia, s-a lărgit  și a căzut tot acoperișul. Nu vreau să acuz pe nimeni de rea-credință. Nu știu dacă a fost vorba neapărat de bani. Până la bani trebuiau făcute niște demersuri, scoase avize, autorizații, demersuri la București, la Minister. Astea nu s-au făcut. Clădirea nu este, din păcate, inclusă în lista monumentelor istorice. Noi ne-am apucat să o clasăm, am depus dosar la Direcția de cultură, dar acum este mai complicat din cauza stării in care se află”, a explicat președintele Comunității Evreilor din Constanța.

 

Moștenirea evreilor la Constanța

E drept, moștenirea evreilor la malul mării nu este una bogată. Comunitatea lor nu a numărat niciodată mulți membri și nici personalități influente ale vremii, spre deosebire, spre exemplu, de greci și armeni. La 1850, în mărturiile lui Ion Ionescu de la Brad sunt consemnate 119 familii de evrei în toată provincia românească, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea în orașul Constanța locuiau aproximativ 600 de evrei, în timp ce în județul vecin de la nord comunitatea evreilor număra aproape 2000 de suflete. Aproape de începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, recensământul este inversat: în Constanța existau peste 2000 de evrei, majoritatea așkenazi (rit occidental) și doar un sfert sefarzi (de rit spaniol), iar în Tulcea trăiau puțin peste 1000 de evrei, toți de rit occidental. Astăzi, comunitatea evreilor din Constanța mai numără 40 de oameni.

Trecerea evreilor pe la malul mării a rămas consemnată și în zidurile Templului Sefard construit în 1908, în stil gotic, în imediata apropiere de bisericile armeană și greacă. La sfârșitul perioadei comuniste templul a fost demolat iar pe locul fostului lăcaș de cult au fost amenajate o parcare și, mai târziu, o stație de alimentare cu GPL.

Foto: Andreea Pavel

Completează formularul de mai jos pentru a semnala
clădiri de patrimoniu lăsate în paragină și proiecte imobiliare controversate în zonele vechi ale orașului

* câmp obligatoriu

Tipuri fisiere acceptabile: doc,docx,pdf,txt,gif,jpg,jpeg,png.
Marime maxima fisier: 1mb.

Andreea Pavel

Andreea Pavel este jurnalist si fondator al ziarului Info Sud-Est. A debutat in presa in anul 2007, iar in anul 2014 a castigat Tanarul Jurnalist al Anului ”pentru indrazneala de a face presa libera la Constanta”. Infiintat in anul 2012, saptamanalul Info Sud-Est s-a remarcat printr-o serie de investigatii despre legaturile transpartinice, abuzurile si coruptia de la malul marii, dar si prin campaniile de salvare a patrimoniului cultural si istoric din Constanta.