Focșani: Casa Macridescu, o clădire superbă, care l-a găzduit chiar pe regele Carol al II-lea, adăpost pentru oamenii străzii

Casa Macridescu din Focșani, odinioară o clădire superbă, care pe 25 ianuarie 1916 l-a găzduit chiar pe regele Carol al II-lea, este lăsată în paragină de peste 10 ani și a devenit adăpost pentru oamenii străzii. Imobilul, monument istoric, a fost retrocedat, apoi vândut, iar proprietarii nu fac nimic pentru a-l pune în siguranță și a-l renova. Primăria a avut în intenție să cumpere clădirea, însă prețul cerut de proprietari a fost prea mare, așa că imobilul a fost lăsat la voia întâmplării, aflându-se în prag de colaps.

By , in Orașul Uitat on . Tagged width: , , ,

Situată în strada Cuza-Vodă nr. 4-6, Casa Macridescu este formată din două corpuri de clădire cu o arhitectură superbă. Cele două corpuri ale Casei Macridescu au fost construite în anul 1892, având o suprafaţă de 4.773 de metri pătraţi de teren.

Clădirea din Cuza Vodă 4 este alcătuită din 22 de camere şi trei holuri, la care se mai adaugă câteva anexe construite ulterior, iar clădirea din Cuza Vodă 6 are şase camere. În curte se află câțiva arbori seculari, clasați ca monumente ale naturii.

Familia Macridescu a fost una dintre cele mai influente familii nobiliare din Focșani, astfel încât în imobilul de la nr. 6 a fost găzduit, în 25 ianuarie 1916, regele Carol al II-lea, care vizita orașul de pe Milcov și care, alături de generalul doctor Macridescu (la acea vreme prefectul județului Putna), a asistat la ceremonia de depunere a jurământului cercetașilor.

Peste ani, familia Macridescu a avut simpatii legionare, un membru al acestei familii devenind chiar nașul de cununie al lui Corneliu Zelea Codreanu, iar nunta a avut loc la Focșani, în vara anului 1925.

După naționalizare, în timpul regimului comunist, în clădire au funcționat pe rând o maternitate, Palatul Copiilor și o grădiniță, imobilul fiind trecut în patrimoniul Ministerului Educației în 1972.


Primăria nu a cumpărat casa fiindcă era prea scumpă

După ce a revenit moştenitorilor de drept – Daniela Raemy Carnabel şi Elena Cleopatra Carnabel – care locuiesc în prezent în Elveția – imobilele au fost vandalizate, devenind adăpost pentru oamenii străzii şi câinii fără stăpân.

În 2014, corpul de clădire din Cuza Vodă nr. 6 a fost vândut omului de afaceri focșănean Victor Istrate, iar acesta a vândut-o mai departe, către o familie de focșăneni – familia Plăcintă. La vânzare, Primăria Focșani și-a exercitat dreptul de preemțiune asupra Casei Macridescu, anunțându-și intenția de a cumpăra imobilele, însă negocierile au eșuat din cauza prețului considerat prea mare – peste 200.000 de euro. În plus, după realizarea expertizei cerute de primărie și de proprietari s-a constatat că doar o parte din imobil a rămas monument istoric, restul fiind declasat din cauza degradării avansate.

Amenzi de 16.000 de lei pentru proprietari

Cei doi proprietari ai celor două clădiri au fost amendați cu câte 8.000 de lei de către Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național pentru că au lăsat în paragină Casa Macridescu, iar aceasta a devenit adăpost pentru oamenii străzii și chiar a fost incendiată de câteva ori. Din cauza faptului că imobilul este lăsat să se degradeze de circa zece ani, există temeri că intenția proprietarilor este tocmai de a elibera terenul de clădirea monument pentru a construi altceva mai profitabil, având în vedere că acesta se află în zona zero a Focșaniului. Proprietarii nu au putut fi contactați pentru a-și exprima punctul de vedere.

Sebastian Oancea

Director la Gherila de Vrancea, Sebastian Oancea si-a inceput ucenicia la Ziarul de Vrancea. A fost corespondent Academia Catavencu, Ziua si Cotidianul, realizator de talk-show la Realitatea TV Focsani si TV Diplomatic Focsani, corespondent Romania TV pana in 2014, redactor-sef la Vrancea24.ro. In 2006, a refuzat sa destainuie sursa unor informatii militare secrete in posesia carora a intrat, fara a le difuza, si a fost cercetat de DIICOT un an si sapte luni, fiind scos, in cele din urma, de sub urmarire penala. Cazul sau a aparut in rapoartele unor asociatii de protectie a libertatii de expresie si in Raportul Departamentului de Stat al SUA.