FOTOGALERIE Cum a ajuns Moara lui Assan, prima moară cu aburi din București, în prag de colaps. În paralel – povestea renașterii gazometrelor din Viena

Moara lui Assan, una dintre cele mai frumoase clădiri industriale din București, este lăsată în paragină de peste 15 de ani, astăzi fiind în prag de colaps. Deși imobilul este monument istoric și proprietarii trebuie să asigure paza, ansamblul aflat pe strada Silozului nr. 25, în spatele blocurilor de la Lizeanu, a fost lăsat pradă oamenilor străzii care au furat armăturile, instalațiile de metal, cărămida și lemnul, iar bucăți din clădire s-au prabușit.

În 2008 și 2012, clădirea a fost incendiată, la vremea respectivă existând suspiciunea că proprietarii doreau să scape de imobil, ca să elibereze terenul pentru a construi un ansamblu rezidențial, deoarece clădirile monument istoric nu se pot demola. Autoritățile nu au găsit  însă niciun vinovat. Incendiul din 2012 a fost stins abia după 28 de ore, atunci o bună parte din clădire fiind distrusă.

Nici astăzi ansamblul nu este păzit, oamenii străzii și hoții de fier vechi având acces neîngrădit în incintă. Autoritățile au dat mai multe amenzi și au făcut plângeri penale, dar fără folos. Frumoasa clădire de cărămidă – Vaporul lui Assan, cea mai valoroasă din ansamblu, se încăpățânează să reziste, pereții exteriori fiind intacți. Dacă însă autoritățile nu iau nicio măsură, nu se știe cât va mai rămâne în picioare.

După revoluție, ansamblul, care cuprinde mai multe clădiri – cea mai veche și mai valoroasă fiind Moara lui Assan – și terenul de circa 4,7 hectare, aflat într-o zonă în care mp de teren costă circa 1000 de euro, erau în proprietatea firmelor Grâul SA si Solaris SA. Societatea Solaris a intrat în faliment și a fost preluată de lichidatorul judiciar SC IPCMG REFAL SA, în 2005 fiind în proprietatea acestei firme. Ulterior, terenul și clădirile au ajuns în proprietatea Ozran Real Estate SRL, preluarea făcându-se undeva între 2010 și 2012, potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei la solicitarea noastră. Ozran Real Estate este și astăzi proprietarul complexului, potrivit sursei citate. Așa cum îi spune și numele, firma se ocupă de afaceri imobiliare.

Ministerul Culturii și Primăria Capitalei au amendat de-a lungul timpului proprietarii și au sesizat organele de anchetă fiindcă monumentul nu este întreținut, potrivit prevederilor legale, însă situația nu s-a schimbat cu nimic.

Imobilul „Moara lui Assan” – este monument istoric, înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului Bucureşti cu adresă poştală – str.Silozului nr.25, sector 2 – cod LMI B-II-m-A-19692. Agenții constatatori ai Direcţiei Inspecţie şi Control General din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti și ulterior ai Direcției Control din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală și Control a Municipiului București au efectuat numeroase verificări, în decursul timpului, la imobilul din str. Silozului nr. 25, sector 2, constatând că au fost executate, fără autorizaţie de desfiinţare, lucrări de desfiinţare ale construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice și au fost efectuate distrugeri provocate de persoane necunoscute, incendii, etc., fapte ce au condus la deteriorarea ansamblului.

– Primăria Municipiului București

Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice prevede:

Art. 10.

(1) Monumentele istorice sunt protejate indiferent de regimul lor de proprietate sau de starea lor de conservare.

(2) Protejarea monumentelor istorice este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică, urbanistică și de amenajare a teritoriului, la nivel național și local.

(3) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică a monumentelor istorice și a zonelor de protecție a acestora sau instituirea unor servituți poate fi inițiată și aplicată numai cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor.

Art. 36

(1) În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligaţi:

a) să întreţină, să folosească şi să exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei legi şi a Obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric, conform art. 17;

b) să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii (…).

Articolul 55

(1) Constituie contravenţii la regimul de protejare a monumentelor istorice, a zonelor lor de protecţie şi a zonelor protejate următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni:

a) executarea de lucrări asupra unui imobil după declanşarea procedurii de clasare, asupra unui monument istoric, în zona sa de protecţie sau în zonele protejate fără avizul Ministerului Culturii sau al serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz;

b) încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 36 de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a unui monument istoric;

Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, iar cele menţionate la alin. (1) lit. b) se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

Contravenţiile la regimul de protejare a monumentelor istorice se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor.

Ce măsuri au luat autoritățile pentru a salva clădirea

Anul 2005: Ministerul Culturii a făcut plângere penală împotriva proprietarilor, la vremea respectivă Solaris și Grâul SA, sub acuzația că lasă monumentul să se distrugă, Parchetul a decis neînceperea urmăririi penale în ambele cazuri.

Anul 2005: Direcţia Inspecţie şi Control General din cadrul Primariei Capitalei, prin adresa nr. 18/2522.3/14.09.2005, a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, solicitând verificarea situaţiei şi dispunerea măsurilor legale ce se impun împotriva persoanelor care se fac vinovate, deoarece s-a constatat că au fost executate, fără autorizație de desființare lucrări de demolare ale unor importante elemente constructive (pereți de cărămidă, grinzi, etc), în proporție de aproximativ 90%.

Anul 2008: În urma incendiului din data de 13 spre 14 mai 2008, reprezentanţii Direcţiei Inspecţie şi Control General din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti au efectuat verificări, în urma cărora s-a constatat că un corp de clădire situat în sudul incintei ansamblului „Moara lui Assan” a fost afectat prin distrugerea unor elemente componente. Astfel, prin adresa nr. 10114/16.05.2008, s-a solicitat Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ca prin structurile sale să efectueze, de urgenţă, verificările ce se impun în vederea stabilirii cauzelor care au determinat acest eveniment, precum şi valoarea prejudiciului creat, iar în funcţie de rezultatul acestora să dispună măsurile legale ce se impun.

Anul 2009: Ministerul Culturii a depus din nou plângere penală împotriva proprietarilor, fiindcă nu au asigurat cum trebuie paza clădirii. Și de această dată Parchetul a decis neînceperea urmăririi penale.

Ministerul Culturii a sesizat în data de 22 iunie 2009 și în data de 26 iunie 2009 – inclusiv prin plângere penală – instituțiile cu atribuții și responsabilități în domeniu: Inspectoratul de Stat în Construcții București, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Național, Primăria Sectorului 2. ISC ne-a răspuns că nu este o demolare conform legii, fiindcă se dezafectează instalațiile din interior. Această afirmație nu este adevarată deoarece orice intervenție pe un monument are nevoie de autorizație. În baza răspunsului ISC, Parchetul ne-a spus că nu poate începe urmărirea penală, deoarece a dispărut obiectul sesizării, ne-a declarat la vremea respectivă Irina Iamandescu, consilierul ministrului Culturii de atunci – Theodor Paleologu.

Anul 2009: Prin adresa nr. 18/3199.1/28.07.2009 Direcția Inspecție şi Control General din Primăria Capitalei a readus la cunoştinţă Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti situaţia existentă. Conform adresa adresei nr. 18/4488/08.09.2009, prin rezoluția pronunțată încă din data de 14.10.2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de S.C. SOLARIS S.A. şi S.C. IPCMG REFAL S.A. (lichidatorul judiciar al S.C. SOLARIS S.A.).

Anul 2010: Direcţia Inspecţie și Control General din Cadrul Primariei Capitalei a aplicat o sancţiune contravenţională în cuantum de 4.000 lei Societății Comerciale IPCMG REFAL S.A, în conformitate cu prevederile art.36, lit.b din Legea nr.422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, dispunând acestei societăți măsuri obligatorii de conservare, restaurare și întreţinere a clădirii ce reprezintă monumentul istoric „Moara lui Assan”. S.C. IPCMG REFAL S.A. preluase în administrare toate bunurile mobile şi imobile ale fostului proprietar, intrând în obligaţia acesteia de a asigura paza şi conservarea activelor din patrimoniul debitoarei (S.C. SOLARIS S.A.), însă Adunarea Creditorilor a hotărât să nu finanţeze cheltuieli de pază şi protecţie cu firme specializate, optându-se pentru asigurarea acestor servicii cu salariaţi ai fostei S.C. SOLARIS S.A., care nu aveau nici pregătirea şi nici suportul logistic necesar.

Anul 2013: S.C. Grâul S.A. și S.C. Ozran Real Estate S.R.L. au fost sancționate contravențional pentru nerespectarea prevederilor art. 68, lit. b din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu amenzi în cuantum de 50.000 lei fiecare.

Anul 2014: Societatea Comercială Ozran Real Estate S.R.L a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 5.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor Hotărîrii Consiliului General al Municipiului București nr. 120/2010 – privind aprobarea normelor de salubrizare și igienizare ale Municipiului București.

Anul 2015: Ca urmare a incidentului din data de 08.04.2015 – prăbușirea parțială a corpului de birouri, alipit la calcanul imobilului din str. Baniței nr. 13, sector 2, Societatea Comercială Grâul S.A. a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 8.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 36, lit.b, din Legea nr. 422/2001 – republicată, privind protejarea monumentelor istorice, deoarece nu a luat măsuri pentru paza, întreținerea, protejarea și consolidarea construcțiilor situate în ansamblul monument istoric Moara lui Assan, conform prevederilor legale în vigoare.

De ce nu se aplică Legea fațadelor și ce metode de salvare a clădirii sunt

Potrivit Legii 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor (Legea fațadelor), Primăria Capitalei avea obligația de a inventaria clădirile dărăpănate, să notifice proprietarii, iar dacă aceștia nu le reparau până la finalul anului 2013, administrația locală urma să facă lucrările și să recupereze banii de la proprietari. Legea însă nu a fost pusă în practică de municipalitate. Primăria a început să inventarieze clădirile, însă nu a făcut regulamentul de aplicare a legii și aici s-au blocat lucrurile.

Deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane, în temeiul şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind calitatea în construcţii şi a prezentei legi, sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor, se arată în „legea fațadelor”.

Primăria Capitalei spune însă că nu poate aplica în acest caz „Legea fațadelor”.

Prevederile Legii nr. 153/2011 – actualizată – privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural – ambientale a clădirilor nu pot fi aplicate in acest caz, deoarece corpurile de clădire situate în incinta acestui ansamblu, clasat ca monument istoric – Moara Assan, s-au prăbușit, altele au fost afectate prin prăbuşirea unor elemente componente, iar altele au dispărut în totalitate, ansamblul fiind astfel deteriorat în proporţie de peste 90%.  Astfel, ne aflăm în situația în care „clădirile” pentru care ar trebui aplicate prevederile Legii nr. 153/2011 – actualizată – privind măsuri de creștere a calității arhitectural – ambientale a clădirilor nu mai au închideri perimetrale – fațade şi nici sistemul de acoperire – terasă sau învelitoare. LUCRĂRILE STIPULATE LA ART. 6 – CAP. II LUCRĂRI DE INTERVENŢIE din acest act normativ – lucrări de reparare/refacere a zidăriilor/pereţilor exteriori; lucrări de reparare/refacere a finisajelor exterioare, precum tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje şi altele asemenea; lucrări de reparare/refacere a sistemului de acoperire; lucrări de reparare/refacere a tâmplăriei exterioare şi a elementelor exterioare funcționale, precum balcoane, logii, bovindouri, atacuri, cornișe şi altele asemenea; lucrări de reparare/refacere a elementelor de plastică arhitecturală, precum brâuri, ancadramente, bosaje, profiluri şi altele asemenea; lucrări de demontare a instalațiilor şi echipamentelor montate aparent pe fațade/acoperiș, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenție NU SE POT EXECUTA.

– Primăria Municipiului București

Primăria Capitalei ar mai putea expropria moara sau să o cumpere de la proprietar. Aici ar putea fi amenajată o sală de spectacole, deoarece clădirea are dimensiunile potrivite, un muzeu, birouri sau chiar locuințe. Orașe precum Londra sau Viena au folosit clădirile industriale valoroase pentru a amenaja astfel de facilități demonstrând că se poate și că un astfel de proiect poate fi făcut cu succes.

Despre Moara lui Assan

Moara lui Assan, prima moară cu aburi din București, a fost construită în 1853 de negustorii George Assan și Ioan Martinovici. La vremea respectivă a fost și cea mai înalta clădire din Capitală. La scurtă vreme după ce a fost construită, moara a devenit unul dintre punctele de atracție pentru curioșii din zonă, fiind numită fie „Moara de foc de la Obor”, fie „Vaporul lui Assan”.

La o jumătate de secol de la înființare, ansamblului i s-au mai adăugat câteva clădiri, iar construcției principale i-a fost atașat un ceas despre care George Potra spunea, în volumul Din Bucureștii de ieri, că a fost pentru multă vreme „ceasul oficial al oamenilor din cartierul Obor-Colentina”. Până în iunie 1948, când a apărut legea naționalizării intreprinderilor particulare, frații Assan au actualizat în permanență tehnologia fabricii.

Din 1974, în fostele spații ale morii a funcționat fabrica de pâine „Grâul” și mai apoi fabrica Solaris SA.

Povestea renașterii gazometrelor din Viena sau cum poate fi salvat patrimoniul industrial

Construcția gazometrelor din Viena a început pe 27 octombrie 1896 și a fost finalizată la data de 17 iulie 1899, iar inaugurarea a avut loc pe 31 octombrie 1899.

Fiecare dintre cele patru gazometre avea peste 70 de metri înălțime și 60 de metri în diametru si serveau la stocarea gazelor produse prin distilarea cărbunelui, care, ulterior, erau distribuite prin intermediul rețelei orășenești.

Rezervoarele au rămas în serviciu timp de aproape 100 de ani, până în 1986. Atunci când Viena a trecut la aprovizionarea cu gaze naturale între anii 1970 și 1978, gazometrele au fost trecute pe linie moartă, iar echipamentele tehnice ale rezervoarelor de gaz au fost dezmembrate. În 1981, clădirile au fost date de Ministerul patrimoniului național ca exemple remarcabile de arhitectură industrială.

Clădirile nu au fost lăsate ca la noi, în paragină, orașul văzând aici o oportunitate pentru a se dezvolta și asfel s-a extins linia de metrou și s-a reactivat zona.

Cele patru rezervoare de gaz au fost revitalizate în perioada 1999 – 2001 la fiecare clădire lucrările de reconversie fiind realizate de câte un mare arhitect cu echipa sa: Jean Nouvel, Coop Himmelb(l)au, Manfred Wehdorn și Wilhelm Holzbauer. La fiecare gazometru a fost păstrat învelișul exterior, iar la interior au fost transformate pentru a corespunde cerințelor actuale de locuire. Lucrările de reconversie au costat circa 175 milioane de euro.

Pe lângă circa 600 locuințe moderne și o hală de expoziții (cu o capacitate de 4.200 de persoane), în fostele rezervoare de gaz metan și-au mai găsit adăpostul un cămin studențesc, un cinematograf și Arhivele orașului și ale landului. La parter, pe o suprafață de 22.000 m² s-a deschis un Shoppingmall cu aproximativ 70 de magazine. Din centrul orașului (Stephansplatz) se ajunge în circa 8 minute la acest cartier, cu metroul (linia U3 stația Gasometer).

Gazometrele reprezintă acum o atracție turistică a Vienei și un exemplu de bună practică în ceea ce privește reconversia clădirilor industriale.

Citește mai mult despre gazometre aici. 

 

Catiusa Ivanov

Catiusa Ivanov este jurnalist, din 2009 lucreaza pentru HotNews.ro. De-a lungul timpului a colaborat cu urmatoarele publicatii: Jurnalul National, Gândul, Libertatea. De 12 ani, Catiusa scrie despre administratie locala, patrimoniu, urbanism, mediu, cultura.