VIDEO Cum se poate transforma o ruină într-un monument premiat internațional. Studiu de caz: Palatul Cultural din Blaj

Palatul Cultural din Blaj a stat în paragină timp de 16 de ani, până în 2011, când primăria l-a cumpărat şi a organizat un concurs de idei pentru restaurarea clădirii. Lucrările au început în 2013 şi s-au finalizat anul trecut, după o investiţie de 1 milion de euro. Rezultatul a fost atât de spectaculos încât, recent, proiectul a primit premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului.

Palatul Cultural din Blaj a stat în paragină timp de 16 de ani, până în 2011, când primăria l-a cumpărat şi a organizat un concurs de idei pentru restaurarea clădirii. Lucrările au început în 2013 şi s-au finalizat anul trecut, după o investiţie de 1 milion de euro. Rezultatul a fost atât de spectaculos încât, recent, proiectul a primit premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului.

Palatul Cultural a fost restituit după 1990 Bisericii Greco-Catolice şi din cauza unui nefericit accident, un incendiu devastator care a avut loc în 1995, au rămas doar pereţii. Noi am cumpărat palatul în 2011, pe un preţ modic de 10.000 de euro, care nu era nici 10% din valoarea terenului, dar a construcţiei… Avea o valoare simbolică pentru Blaj şi eu am considerat că trebuie redat vieţii culturale. După cumpărare am organizat un concurs de soluţii. Eu consider că o reabilitare nu se poate face decât de oameni care au ceva special şi ne putem da seama de asta doar printr-un concurs. Comisia, din care fac parte şi arhitecţi, stabileşte cea mai bună variantă ţinând cont de arhitectura, istoricul zonei. Noi am făcut concurs pentru mai multe proiecte, nu doar acesta. În 2013, când am intrat acolo, era o pădure. Am avut nevoie de drujbe să intrăm acolo şi am transportat peste 120 de maşini de moloz, vegetatie, gunoi.

 – Gheorghe Valentin Rotar, primarul Municipiului Blaj

Lucrările de reabilitare au început în 2013 şi s-au finalizat anul trecut în noiembrie, iar Palatul Cultural din Blaj va fi inaugurat anul acesta, pe 20 septembrie, la împlinirea a 81 de ani de la inaugurare, după obţinerea autorizației de funcţionare.

Noi am ţinut foarte mult să-l inaugurăm pe 20 septembrie fiindcă şi în 1936 inaugurarea a avut loc tot pe 20 septembrie, cu participarea Casei Regale. Lucrările de reabilitare au costat 1 milion de euro, 50% de la bugetul local, 50% de la Consiliul Judeţean. Jumătate din proprietate este a noastră, jumatate a lor. După inaugurare, clădirea va adăposti o sală de spectacole: operă, operetă, teatru, expoziţii, întâlniri private. Vrem ca acest palat să fie viu. Nu l-am reabilitat să ne uităm la el şi să-i facem poze. Vrem să aibă o viaţă activă. Pentru noi acest premiu înseamnă foarte multă imagine. Oraşele mici nu sunt vizibile.

– Gheorghe Valentin Rotar, primarul Municipiului Blaj

Vlad Rusu, arhitectul care a câştigat concursul organizat de primărie pentru restaurarea clădirii, spune că dacă nu s-ar fi intervenit, în câţiva ani clădirea s-ar fi prăbuşit.

Noi, în 2013, când am început acest proiect, am găsit practic o clădire care dacă nu s-ar fi intervenit asupra ei, în câţiva ani cred ca s-ar fi prăbuşit. Oricum, ea deja reprezenta un pericol pentru trecători, zidurile de cărămidă erau afectate de la ploi, lipsea acoperişul, curtea interioara era plină de vegetaţie. Era o ruină care stătea să cadă.

– Vlad Rusu, arhitect

În ceea ce priveşte soluţia de arhitectură, Vlad Rusu spune că a readus clădirea la forma iniţială, din 1936, iar la interior a păstrat cărămida netencuită pentru a păstra amintirea ruinei.

Noi am început partea de studiere a unei soluţii de reabilitare printr-o documentare. Am căutat proiectul original al clădirii. Ea a fost proiectată la începutul anilor ’30, de arhitectul bucureştean Victor Smigelshi, şi am reuşit să găsim în arhive o parte din proiectul iniţial. Clădirea a avut o serie de modificări la interior, pe măsură ce a avut diverse utilizări. Studiul ne-a ajutat să înlăturăm aceste modificări şi să aducem clădirea la stadiul iniţial. Din păcate nu am găsit informaţii relevante despre interior, imaginea sălii, dar faptul că acea clădire era în ruină, cu urmele încă vizibile ale incendiului, cu cărămida aparentă, zidurile decapate de tencuială, ni s-a părut interesantă imaginea pe care o avea şi am încercat să o evocăm în noul proiect. (…)Palatul nu este deschis acum. Este în aşteptarea avizului de la ISU şi urmează să fie inaugurat în septembrie.

– Vlad Rusu, arhitect

Ce înseamnă acest proiect pentru arhitect şi pentru comunitate? Vlad Rusu speră să fie un exemplu care îi va inspira şi pe alţi proprietari.

Acest proiect este de fapt povestea de succes a unei decizii a unei comunităţi mici, dintr-un oraş din Transilvania, care a avut puterea şi energia de a-şi recunoaste patrimoniul, de a-l salva, utilizând nişte practici bune de reabilitare şi de recâştigare a unei clădiri care altfel, cu siguranţă, ar fi dispărut în foarte scurt timp. Cred că asta este cel mai important. Este un model şi pentru alte comunităţi care trebuie să facă acelaşi lucru, să-şi recunoască şi să-şi valorifice patrimoniul.

– Vlad Rusu, arhitect

Despre Palatul Cultural din Blaj

Palatul Cultural din Blaj a fost inaugurat în 1936 în prezenţa Regelui Carol al II-lea, clădirea fiind construită după planurile arhitectului Victor Smigelshi.

Imobilul a trecut în 1949 în proprietatea Ministerului Artelor și Informațiilor, sub titulatura de Ateneul Popular ”Horia, Cloşca şi Crişan”.

Clădirea a suferit diverse modificări interioare începând cu anii ’60, devenind cinematograful orașului, apoi a adăpostit Muzeul de Istorie şi Etnografie al Blajului, biblioteca oraşului şi Centrul de Radioficare Blaj.

În anul 1992 a revenit în proprietatea Mitropoliei Greco-Catolice.

În urma unui incendiu din 1995, Palatul a fost grav afectat, rămânând în picioare doar pereții exteriori și compartimentările interioare. Clădirea a rămas în paragină până în 2013, când Primaria Blaj a avut inițiativa reabilitării sale.

Restaurarea Palatului Cultural din Blaj s-a realizat printr-un parteneriat al Consiliului Local Blaj cu Consiliul Județean (CJ) Alba.

Primul pas a fost organizarea de către Municipiul Blaj a unui Concurs de soluţii pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare. Concursul a fost câştigat de Vlad Sebastian Rusu de la Biroul de arhitectură ASIZA Cluj-Napoca.

Lucrările de reabilitare au început în iulie 2013, au fost efectuate de asocierea HARBAU Miercurea Ciuc – SC K/KISS SRL Cristuru-Secuiesc şi au costat aproximativ 1.000.000 de euro, recepţia acestora fiind efectuată în anul 2017. Inaugurarea oficială a Palatului Cultural din Blaj este programată în luna septembrie 2017, la exact 81 de ani de la deschiderea sa.

Pe 5 aprilie 2017, arhitectul clujean Vlad Rusu a luat Marele Premiu pentru Reabilitarea Palatului Cultural din Blaj, în cadrul concursului Premiile Uniunii Europene pentru Patrimoniul Cultural 2017 – Premiile Europa Nostra. Aceasta este cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului.

Juriul a recunoscut această calitate a proiectului, pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcțiuni și elemente structurale esențiale, fără demolări, s-a reușit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent. Aceasta constituie un precedent național și reprezintă un excelent exemplu de revalorificare declarând:

Administrația Blajului a izbutit cu succes, prin intervenții minime, să evoce arhitectura ruinelor contemporane.

 

Catiusa Ivanov

Catiusa Ivanov este jurnalist, din 2009 lucreaza pentru HotNews.ro. De-a lungul timpului a colaborat cu urmatoarele publicatii: Jurnalul National, Gândul, Libertatea. De 12 ani, Catiusa scrie despre administratie locala, patrimoniu, urbanism, mediu, cultura.